Vă rog să ne explicați ce înseamnă rebut în procesul de producție și care sunt condițiile de retribuire a muncii în caz de producere a rebutului?
Vladimir Prepeliță, Chișinău
Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).
Ion PREGUZA
expert
în Departamentul juridic al CNSM
Rebutul în procesul muncii sau de producție înseamnă produs care nu corespunde condițiilor calitative stabilite prin standarde, norme interne, contracte și altele, și care nu poate fi utilizat direct în scopul pentru care a fost realizat.
Prevederile art. 162 din Codul muncii (CM) stabilește unele particularități ale retribuirii muncii în caz de producere a rebutului.
Astfel, condițiile de retribuire a muncii, în caz de producere a rebutului, sunt determinate de constatarea vinovăției salariatului sau de lipsa acesteia. Și anume, alin. (1) al art. 162 din CM stabilește că rebutul produs fără vina salariatului (de pildă, din cauza materiei prime de proastă calitate sau necorespunderii cu standardul etc.) este retribuit la fel ca și articolele bune.
Totodată, dispoziția alin. (2) al aceluiași articol din CM prevede că rebutul total din vina salariatului (de exemplu, în urma aflării acestuia la locul său de muncă în stare de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică, documentată în modul stabilit conform art. 76 lit. k) CM) nu este retribuit. În acest sens, art. 76 lit. k) CM prevede că prezentarea la locul de muncă în stare de ebrietate alcoolică, în stare cauzată de substanțe stupefiante sau toxice se constatată prin certificatul eliberat de instituția medicală competentă sau prin actul comisiei formate dintr-un număr egal de reprezentanți ai angajatorului și ai salariaților.
În cazul în care rebutul este produs parțial din vina salariatului, retribuirea, potrivit alin. (3) al art. 162 din CM, se efectuează în funcție de gradul de utilitate a produsului, conform unor tarife reduse. Alin. (4) al aceluiași articol dispune că asemenea tarife reduse se stabilesc în contractul colectiv de muncă sau într-un alt act normativ la nivel de unitate.
Gradul de utilitate a produsului fabricat se determină de către angajator
Din conținutul acestei norme deducem că gradul de utilitate (măsura) a produsului fabricat se determină de către angajator de sine stătător. Aceasta nu exclude, în unele cazuri, abordarea subiectivă și evaluarea părtinitoare a rebutului (în sensul diminuării nejustificate/artificiale a gradului de utilitate a produsului fabricat, urmată de micșorarea inevitabilă a sumei retribuției acestui rebut parțial).
În acest caz, este oportun ca în procesul de stabilire a gradului de utilitate a producției fabricate să ia parte și salariatul din vina căruia a avut loc rebutul parțial, (deși reglementările legale nu obligă direct acest lucru), care poate invoca argumentele sale ce pot elucida mai deplin sau mai fondat cauzele rebutului comis.
Pe de altă parte, la stabilirea tarifelor reduse, nu prin contractul colectiv de muncă, dar prin intermediul unui alt act normat la nivel de unitate (art. 162, (alin.(4) din CM), de asemenea, nu se exclude abordarea subiectivă în vederea stabilirii cuantumului tarifelor reduse, deoarece la elaborarea acestor acte nu participă nemijlocit reprezentanții salariaților/sindicatele.
În asemenea cazuri, urmează să se țină cont de dispoziția art. 42 alin.(2) din CM, care prevede participarea salariaților la administrarea unității, care poate fi realizată prin participarea la elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul social-economic, precum și prin participarea la aprobarea actelor normative la nivel de unitate în cazurile prevăzute de CM și de alte acte normative.
În sfârșit, procedura de retribuire a muncii în caz de producere a rebutului de către salariatul vinovat poate fi reglementată suplimentar sau detaliat de părțile contractante în CCM, fapt care corespunde principiului de bază (art.5, lit. j) din CM, conform căruia se garantează îmbinarea reglementării de stat și a reglementării contractuale a raporturilor de muncă.