27 ianuarie 2021
Chisinau
Cetăţeanul şi legea

Munca ocazională vs. contractul individual de muncă. Detectorul de minciuni, folosit la angajare

Loading
Cetăţeanul şi legea Munca ocazională vs. contractul individual de muncă. Detectorul de minciuni, folosit la angajare
Munca ocazională vs. contractul individual de muncă. Detectorul de minciuni, folosit la angajare
agora.md
Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

Munca ocazională vs. contractul individual de muncă. Detectorul de minciuni, folosit la angajare  

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

 

Munca ocazională vs. contractul individual de muncă

 

Rog să ne spuneți dacă persoana care prestează o muncă ocazională în favoarea unui beneficiar poate încheia cu acesta un contract individual de muncă?

Eleonora Cazacu, Chișinău

 

În primul rând, un contract individual de muncă poate fi încheiat între două persoane, dintre care una deține statut de salariat, iar alta –  de angajator. În al doilea rând, reglementarea raporturilor de muncă dintre aceste persoane (salariat și angajator) cade sub incidența Codului muncii.

Munca ocazională, îndeplinită de către o persoană în favoarea unui beneficiar, nu se reglementează de Codul muncii, ea constituie obiectul Legii nr. 22 din 23-02-2018, care reglementează modul în care muncitorii cu ziua (zilierii) desfășoară munca ocazională neca­lificată.

În această ordine de idei, art. 4 din legea respectivă dispune că relația dintre zilier și beneficiar se stabilește la dorința părților, fără a încheia în scris un contract individual de muncă. Astfel, constatăm faptul că aceste relații (dintre zilier și beneficiar) se reglementează print-un contract civil de prestări servicii, dar nu printr-un contract individual de muncă. Acest fapt (reglementarea relațiilor dintre zi­lier și beneficiar print-un contract civil de prestări servicii) provoa­că anumite dificultăți în materia de protecție socială a zilierilor în comparație cu protejarea drepturilor și a intereselor de muncă ale persoanelor care prestează munca în baza unui contract individual de muncă.

Unii specialiști în domeniu susțin, pe bună dreptate, că aplica­rea Legii nr. 22 din 23-02-2018 a demonstrat faptul că aceasta nu și-a atins scopul. Or, drepturile zilierilor ar trebui să fie legate de protecția socială sau să fie inspirate din garanțiile oferite salariaților prin dreptul muncii, inclusiv dreptul de a se organiza și de a acționa colectiv pentru a-și apăra interesele profesionale.

 

Detectorul de minciuni, folosit la angajare

 

În ce cazuri la angajare se aplică testarea cu utilizarea po­ligrafului și dacă aceasta este obligatorie sau benevolă?

Simion Lebedev, Bălți

 

Testarea cu utilizarea poligrafului la angajare poate fi efectuată numai în cazurile și condițiile prevăzute de Legea nr. 269 din 12-12-2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf). Potrivit acestei legi, pot fi efectuate două tipuri de testare: obligatorie și benevolă.

Testarea obligatorie se aplică asupra persoanelor care participă la concursul pentru numirea în funcția de judecător sau de procu­ror, persoanelor care se angajează sau care îndeplinesc serviciul în cadrul organelor Ministerului Afacerilor Interne, Centrului National Anticorupție și Serviciului Vamal. Aceste persoane sunt supuse tes­tării obligatorii nu numai la angajare în serviciu, dar și la efectuarea controlului periodic sau selectiv al activității.

Referitor, la testarea benevolă, aceeași lege (art. 12) dispune că autoritățile abilitate cu dreptul de inițiere a testării au dreptul să inițieze și să efectueze testarea benevolă a persoanelor dacă aces­tea își dau consimțământul testării, fixat în formă scrisă, în cazurile stipulate la art.13 din Legea nr. 269 din 12-12-2008, adică în cadrul activității operative de investigații și în cadrul cercetărilor de ser­viciu a persoanelor care cad sub incidența art. 4 lit. a) din Legea menționată, și anume, care se angajează sau îndeplinesc serviciul în cadrul organelor Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Național Anticorupție, Autorității Naționale de Integritate, Serviciului de Informații și Securitate și Serviciului Vamal.

Dreptul de inițiere a testării este acordat Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor, organelor Ministe­rului Afacerilor Interne, Centrului National Anticorupție, Autorității Naționale de Integritate, Serviciului de Informații și Securitate și Serviciului Vamal.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com