Foto: francetv.fr
Deși anul economic 2016 a fost mai favorabil comparativ cu 2015, iar prognoza pentru 2016–2017 estimează o creștere a economiei de aproximativ 3-4%, competitivitatea și durabilitatea acestei creșteri rămân principalele provocări ale anului care vine. Este una dintre concluziile experților care au participat, recent, la Conferința cu genericul „Memorandumul FMI în contextul tendințelor și prognozelor economice pentru 2016-2017”. Cu această ocazie, Centrul Analitic Expert–Grup a lansat o nouă ediție a revistei MEGA, cu genericul „Recuperarea economică pentru 2016–2017: tendință durabilă sau vârf de aisberg?”.
Conferința a cuprins discuții pe marginea principalelor teze și potențialele implicații ale Memorandumului semnat între FMI și Guvernul Republicii Moldova, precum și prezentarea principalelor concluzii identificate în ultimul număr al revistei economi-ce MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis), care explică ten-dințele macroeconomice și sect-oriale conturate pe parcursul anului 2016 și oferă prognoza principalilor indicatori economici și riscuri pentru 2017.
Conducerea Confederației Na-ționale a Sindicatelor din Moldova a avut mai multe întrevederi cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional când se purtau discuții asupra unui nou acord cu Republica Moldova.
Potrivit lui Mihail Hîncu, vice-președinte al CNSM, în condiții-le în care majoritatea finanțatori-lor externi au blocat asistența pentru țara noastră, iar Republica Moldova are nevoie stringentă de o susţinere financiară în promovarea reformelor, Guvernul este nevoit să-şi modifice politicile sale economice și să accepte condițiile FMI.
După recesiunea din 2015 (-0,5%), Produsul Intern Brut înregistrează o recuperare marginală în 2016, estimată la circa 3%, datorită creșterii înregistrate în sectorul terțiar, dar și în cel agricol. Pe de altă parte, motivele creșterii înregistrate în cele două sectoare au repercusiuni asupra durabilității și competitivității acesteia, în condițiile în care sectorul terțiar și-a revenit datorită creșterii modeste a consumului, iar agricultura a înregistrat o creștere compensatorie, după seceta din anul 2015.
Povara fiscală nu trebuie înăsprită
În ceea ce privește sectorul industrial, experții prognozează o anumită revigorare a sectorului, care va duce la o dinamizare marginală a exporturilor, precum și la o creștere modestă a activității investiționale, pe fondul efectelor relaxării politicii monetare, dar și al stabilizării politice (efectul post-electoral).
Adrian Lupușor, director executiv al Centrului Expert–Grup, coautor al publicației, afirmă:
„Principala provocare imediată ține de riscul inducerii în eroare a decidenților de politici economice de către tendințele economice, care la suprafață arată relativ bine, însă conțin multe subtilități îngrijorătoare. Astfel, în pofida creșterii economice pozitive anticipate pentru 2017, autoritățile nu trebuie să înăsprească povara fiscală, în același timp trebuie să relaxeze mai activ politica monetară și sa fie foarte prudenți în promovarea austerității bugetare”.
Provocări pe termen mediu și lung
Ca și provocări pe termen mediu și lung, autorii atenționează asupra nivelului scăzut al productivității muncii, care subminează competitivitatea economiei moldovenești, atât din punct de vedere al prețului forței de muncă, cât și al calității acesteia, și alimentează în lanț incapacitatea țării de a valorifica pe deplin potențialul oferit de ZLSAC cu UE. Pe termen lung, deficitul balanței de plăți, agravat de nivelul înalt al datoriei externe (care este, practic, echivalent cu PIB-ul), precum și de influxurile modeste de investiții străine directe (Moldova se află, în mod tradițional, pe ultimele locuri în Europa la capitolul investiții străine directe pe cap de locuitor) generează riscuri care vizează stabilitatea macroeconomică a țării.
În calitate de soluții, autorii recomandă echilibrarea deficitului de cont curent și stimularea investițiilor, prin înlăturarea celor trei bariere pentru investitorii străini: corupția, instabilitatea politicilor și instabilitatea politică.
„Acestea pot fi înlăturate prin eforturi consolidate, pe termen lung, doar în baza unei voințe politice ferme. În acest sens, autoritățile trebuie să urgenteze (iar pe alocuri să deblocheze) reforma justiției și să implementeze o reformă efectivă a administrației publice. Dezvoltarea unui serviciu public transparent, profesionist și centrat pe interesele populației și ale mediului de business, susținut de un sistem al justiției incoruptibil, sunt principalii factori care vor impulsiona activitatea investițională în Republica Moldova, cu efectele necesare asupra productivității muncii, competitivității țării și durabilității modelului de creștere economică”, menționează experții.
