Pandemia de coronavirus a dat peste cap activitatea economică și socială din țară. Sindicatele, a căror menire este să apere drepturile social-economice ale angajaților, au fost nevoite să activeze în regim excepțional. Ședința ordinară a Comitetului Confederal al CNSM, amânată în mai multe rânduri din cauza crizei pandemice, a avut loc pe 21 ianuarie la Casa Sindicatelor.
Ordinea de zi a ședinței Comitetului Confederal al CNSM a conținut subiecte importante, printre care se numără cele privind: propunerile CNSM de modificare și completare a cadrului legal referitor la minimul de existență; respectarea prevederilor convențiilor colective (nivel național); inițierea procesului de ratificare a Convenției OIM nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii la locul de muncă; propunerile CNSM la Planul de activitate al Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective pentru semestrul I din anul 2021; aprobarea Planului de activitate al CNSM pentru semestrul I al anului 2021; activitatea sanatoriilor subordonate CNSM, precum și chestiuni organizatorice.
Precum se știe, în orice țară civilizată gradul de prosperitate și grija statului față de cetățenii săi se măsoară după minimul de existență. În Nota informativă cu privire la propunerile CNSM de modificare și completare a cadrului legal referitor la minimul de existență se arată că minimul de existenţă reprezintă volumul minim de produse şi servicii, necesare pentru satisfacerea cerinţelor primordiale, asigurarea menţinerii sănătăţii şi susţinerea vitalităţii omului.
Minimul de existență în Republica Moldova, printre cele mai scăzute din lume
Estimarea mărimii valorice a coșului alimentar se efectuează în baza seturilor minime de produse alimentare, formate prin metoda normativă şi a prețurilor de consum la produsele alimentare, înregistrate de către BNS.
Cheltuielile pentru procurarea mărfurilor industriale şi pentru achitarea serviciilor, precum şi mărimile primelor şi contribuțiilor obligatorii nu sunt normate, dar se calculează prin metoda statistică, în baza datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice, care se efectuează într-un studiu selectiv.
În document se arată că, dincolo de diferențele nesemnificative ce țin de minimul de existență calculat pe grupe socio-demografice și pe criterii teritoriale, minimul de existență a crescut, în 2020, față de 2015, în medie cu circa 400 de lei, ajungând la 2412 lei pentru bărbați în vârstă aptă de muncă, în timp ce veniturile disponibile în medie pentru o persoană s-au cifrat, în 2019, la 2880 de lei. Cu alte cuvinte, diferența dintre veniturile medii pentru o persoană și minimul de existență este derizorie. Adică sărăcia e la ea acasă în Republica Moldova.
Minimul de existență diferă semnificativ în diferite țări ale lumii. De exemplu, Guvernul SUA acordă 55 de dolari pe zi pentru locuitorii din țara lor. Autoritățile Republicii Moldova consideră că, pentru a trăi decent în țara natală, sunt suficienți 3,9 dolari SUA într-o zi (66,3 lei pe zi). Reiese că diferența dintre costul vieții pe zi în Republica Moldova și Statele Unite este mai mare de 14 ori. În Germania, de pildă, un om are nevoie de 41 de dolari pe zi ca să trăiască decent, în Italia – 32 de dolari. Doar Ucraina se plasează mai jos de Republica Moldova, cu 2,6 dolari în zi pentru o persoană.
Totodată, raportul dintre cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real și minimul de existență pentru populația aptă de muncă este de 1,2 ori, al valorii de referință de bază, utilizată în stabilirea salariilor în sfera bugetară – 0,74 ori, iar raportul dintre salariul minim pe țară și minimul de existență pentru populația aptă de muncă reprezintă 0,45 ori.
În document se menționează că, „din punct de vedere juridic, în Republica Moldova, minimul de existență nu are legătură directă cu mărimea salariilor și a plăților sociale. Acesta este un indicator al „limitei sărăciei”, care permite doar evaluarea generală a nivelului de trai al populației.
Considerăm că în Republica Moldova, minimul de existență este nu numai un indicator al dezvoltării economice scăzute, dar și al unui sistem învechit de evaluare a nivelului de trai al populației”.
În context, CNSM a lansat propu-neri de modificare și completare a cadrului legal referitor la minimul de existență.
În scopul asigurării respectării drepturilor și intereselor social-economice și de muncă ale salariaților-membri de sindicat, Comitetul Confederal al CNSM a hotărât: „Se solicită Guvernului Republicii Moldova: modificarea Legii cu privire la minimul de existență nr. 152/2012 în vederea utilizării minimului de existență la stabilirea garanțiilor statului în domeniul veniturilor populației; reexaminarea conținutului și modalității de calcul al minimului de existență; includerea în componența minimului de existență a unor produse, mărfuri și servicii care vizează viața socială a omului”.
Comitetul Confederal al CNSM a aprobat Planul de activitate al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova pentru semestrul I al anului 2021.
Totodată, membrii Comitetului Confederal au aprobat propunerile CNSM la Planul de activitate al Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective pentru semestrul I al anului 2021.
În altă ordine de idei, Comitetul Confederal a aprobat modificarea componen-ței nominale a Consiliului de Administra-ție al Casei Naționale de Asigurări Sociale din partea CNSM.
Comitetul Confederal a aprobat mai multe chestiuni organizatorice.
