2 iulie 2022
Chisinau
Economie

CNSM cere reexaminarea salariului minim pe țară

Loading
Economie CNSM cere reexaminarea salariului minim pe țară
salariu-minim

Foto: vocea.md

Situaţia din domeniul salarizării angajaţilor din toate ramurile economi­ei naţionale este una dificilă, în mare parte, din cauza că există mai multe salarii minime sau că modificările la legislaţie nu oferă acestora o notă de siguranță social-economică. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a decis să ceară la începutul anului viitor partenerilor sociali reexaminarea salariului minim pe țară și a cuantumului minim garantat și să fie discutate modificările aduse la Legea salarizării.

 

„Cotitura cea mai importantă în do­meniul salarizării s-a produs anume în ultimii cinci ani, o dată cu procesul de „li­beralizare” a agenţilor economici care au obţinut dreptul de a alege cel mai eficient sistem de salarizare în funcţie de specifi­cul activităţii şi, concomitent, de a stabili nişte criterii şi norme clare de evaluare a activităţii profesionale a fiecărui angajat”, a declarat vicepreşedintele CNSM, Petru Chiriac, în cadrul prezentării unui raport amplu privind situația salarizării din țară.

 

Ultima revizuire a salariului minim a fost în 2009, deşi trebuie făcută annual

 

Astfel, statul reglementează retribuirea muncii salariaţilor prin stabilirea mărimii salariului minim pe ţară, cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, şi salariului tarifar pentru categoria I de salarizare a salariaţilor din sectorul bugetar.

Salariul minim se reexaminează de că­tre Guvern, cel puţin o dată pe an, după consultarea prealabilă a patronatelor şi sindicatelor, ţinându-se cont de modifi­carea indicelui preţurilor de consum şi de evoluţia salariului mediu pe economia naţională în perioada de referinţă, de vo­lumul produsului intern brut, de produc­tivitatea muncii, precum şi de mărimea valorică a minimului de existenţă. ”Actu­almente însă nu există un mecanism, prin care cuantumul salariului minim expres ar depinde de aceşti indicatori, salariul minim se reexaminează periodic şi nu este prevăzută indexarea anuală a acestuia”, explică vicepreședintele CNSM.

 

 

Începând cu anul 2006 şi până în 2009, salariul minim a fost majorat de la 100 de lei la 600. „Este o majorare neesenţială dacă luăm în consideraţie că preţurile de consum au crescut între timp, ca urma­re a inflaţiei şi că acesta nu acoperă nici măcar necesităţile primare. Considerăm că salariul minim pe ţară trebuie să fie echivalent cu minimul de existenţă și vom insista asupra acestui fapt”, susține Petru Chiriac.

CNSM solicită anual majorarea sala­riului minim în condiţiile în care PIB-ul, salariul mediu pe economie, minimul de existenţă şi indicele preţurilor de consum sunt în continuă creştere. Spre exemplu, indicele preţurilor de consum în perioada ianuarie 2009 – noiembrie 2013 a con­stituit 27,1% (preţurile medii de consum au crescut de circa 1,3 ori), iar minimul de existenţă a crescut cu 20,2%. Potrivit ultimilor revendicări înaintate de sindi­cate, salariul minim urma să fie majorat începând cu 1 ianuarie 2013, până la 1000 lei lunar, începând cu 1 septembrie 2013 – 1200 lei lunar şi de la 1 ianuarie 2014 – în cuantumul egal cu minimul de existenţă.

 

Un singur salariu minim pe economie ar clarifica situaţia

 

În viziunea CNSM, faptul că există mai multe salarii minime pentru diferite cate­gorii de angajaţi şi diferite sfere de activi­tate, creează confuzii în rândul salariaţilor care nu înţeleg cum li se calculează remu­nerarea. Obiectivul CNSM este egalarea salariului minim cu minimul de existenţă şi mai apoi preluarea practicii ţărilor eu­ropene, unde salariul minim se stabileşte în cuantum de 50-60% din salariul mediu şi instituţionalizarea unui salariu minim unic pe ţară. ”Ne dorim un sistem de sala­rizare care ar fi echitabil și care ar satisfa­ce necesitățile populației. Pe de altă parte, nu putem negocia salariul minim până nu vom dispune de statistici reale. Ceea ce se întâmplă în sistemul actual de salarizare ne îngrijorează, în mare parte din cauza că aproximativ 30% dintre angajatori anunță un salariu de doar 1400 de lei, în timp ce restul sumei este achitat ”la plic”. De ace­ea, vom insista la un dialog cu Ministerul Muncii, Protecției sociale și Familiei, cu cel al Finanțelor și Economiei privind situația creată”, a menționat președintele CNSM, Oleg Budza.

 

salariuul-mediu-lunar

 

Menționăm că negocierile care au avut loc în cadrul elaborării cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM) pe anii 2014-2016 şi proiectului bugetului de stat pe anul 2014 s-au soldat cu prevederea ma­jorării salariului tarifar pentru categoria I de salarizare în sectorul bugetar de la 600 lei la 1000 de lei, începând cu 1 octombrie 2014, cea ce va constitui 60 la sută din minimul de existenţă. Totodată, Guvernul promite că de la 1 octombrie 2014, salariul minim pe țară va constitui 1000 de lei.

”În opinia mea, salariul minim demult nu mai este relevant pentru sistemul de salarizare, întrucât acesta nu reflectă in­dicii economici reali. De aceea, mult mai indicat ar fi să ne orientăm către salariul mediu pe economie. Spre exemplu, în Europa nici nu se aplică noțiunea de sa­lariu minim ca atare, ci salariul minim în medie pe UE”, spune Veaceslav Rufa­la, președintele Uniunii Sindicatelor din Energetică.

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în septembrie 2013, datoriile an­gajatorilor la plata salariilor a depășit suma de 106 mil. de lei. Astfel, cele mai mari restanţe se atestă în agricultură (aproa­pe 39 mil. de lei), industria prelucrătoare (26 mil. de lei), construcţii şi transport (17 mil. de lei). Sunt întreprinderi care au datorii față de angajați ce depăşesc 2 mil. de lei şi chiar peste 5 mil. de lei. ”În cazul angajatorilor care nu-și onorează obligațiunile ar trebui aplicate măsuri drastice. În primul rând însă, este necesar de a prelua practica audierii angajatorilor cu restanţe la plata salariilor peste 1 mil. de lei în cadrul Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective”, este de părere Liuba Rotaru, președinta Consiliu­lui de femei CNSM.

Actualmente, economia națională se confruntă cu probleme serioase ce țin de migrația forței de muncă, deficitul con­tului curent, caracterul lent al reformelor structurale sau nivelul înalt al corupției, care se răsfrânge direct și asupra sistemu­lui de salarizare. ”Sindicatele au un teren imens de lucru, căci populația așteaptă o îmbunătățire a situației în ceea ce privește mărimea salariilor. Considerăm că unica soluție este reluarea negocierilor privind majorarea salariilor și, în primul rând, sta­bilirea unui nou cuantum minim garantat al salariului în sectorul real al economiei”, a menționat Petru Chiriac.

Potrivit Eurostat, țara noastră este pe ultima poziţie privind salariul minim (cir­ca 33 de euro). Salariul minim în Ucraina este practic dublu faţă de cel din Republi­ca Moldova. În Federaţia Rusă şi Belarus acesta este de 129 de euro şi, respectiv, 122 de euro. În clasamentul cu cele mai ridicate salarii minime este Luxemburg – 1874 de euro, care este de peste 57 de ori mai mare faţă de cel din Republica Mol­dova. În Belgia, Olanda, Irlanda, Franţa şi Marea Britanie salariul minim este de 1024-1359 de euro lunar. Mai multe state din UE nu au reglementat prin legislaţie salariul minim lunar atribuit angajaţilor. De exemplu, în Germania, Italia, Norvegia şi Austria cuantumul salariului minim lip­seşte, salariile se negociază prin conven­ţiile colective, de aceea mărimea acestuia diferă în ţările respective.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor