Ziua Muncii Decente: „Lucrătorii de pe platforme digitale operează adesea în condiții netransparente”

Anual, la 7 octombrie, în lume este marcată Ziua Muncii Decente. Cu acest prilej, CNSM a desfășurat la Institutul Muncii o masă rotundă, la care au fost abordate probleme privind piața mun­cii și căi de soluționare a acestor pro­bleme.

Ziua Mondială a Muncii Decente este instituită la propunerea Confederației Internaționale a Sindicatelor (ITUC) și în anul curent este consacrată temei „Democrația care aduce justiție socială și prospe­ritate pentru toți!”. Cu această ocazie, sin­dicatele din întreaga lume cer o democrație care să ofere muncă decentă și acțiuni urgente împotriva capturării politicilor publice de către interesele corporatiste.

„În perspectiva Summit-ului Social Mondial, care se va desfășura în noiem­brie anul curent în Qatar, este esențial ca guvernele să abordeze cauzele reale ale inegalităților în creștere, ale conflictelor și fragmentării sociale. La baza revendicărilor ITUC se află ideea unei democrații care să servească oamenii, nu elitele economice”, a menționat în cadrul mesei rotunde Igor Zubcu, președintele CNSM.

„Piața forței de muncă din Republica Moldova se confruntă cu multiple provo­cări legate de un salariu minim care nu acoperă necesitățile salariatului și ale fami­liei acestuia, de condiții de muncă nesigure și drepturi nerespectare, precum și munca informală, care rămâne o realitate dure­roasă pentru societate”, a subliniat liderul sindical.

Sindicatele din întreaga lume cer acțiuni urgente împotriva capturării politicilor publice de către interesele corporatiste

Potrivit președintelui CNSM, transfor­mările digitale își lasă amprenta, inclusiv pe piața muncii, răspândindu-se rapid nu doar la nivel internațional, dar și local. Și, fără o abordare cuprinzătoare, aces­tea riscă să amplifice inechitățile pe piața muncii, pe măsură ce munca prin platforme digitale și utilizarea inteligenței artificiale se extinde și în Republica Moldova.

„Cu regret, constat că lucrătorii de pe platforme operează adesea în condiții netransparente, fără o claritate juridi­că în ceea ce privește statutul lor profesional, fiind lipsiți de dreptul la concediu de odihnă, repaus zilnic și săptămânal, regim de muncă ce îl depășește pe cel re­glementat de Codul muncii, fără o remu­nerare minimă garantată, fără stabilitate a locului de muncă, fără respectarea condițiilor de securitate și sănătate în muncă, precum și fiind lipsiți de o protecție socia­lă”, a atenționat Igor Zubcu.

Liderul sindical a adăugat că în prezent milioane de salariați în UE lucrează prin platforme digitale, precum cele de livrări, transport sau servicii online. Multe dintre aceste persoane sunt clasificate ca lucrători independenți, deși relația lor cu platformele este, de fapt, un raport de muncă. Republi­ca Moldova nu este o excepție, or proce­sele transformatoare modifică modul de interacțiune, însă nu trebuie să conducă la lipsirea salariaților de drepturile prevăzute de legislația muncii.

Prezent la masa rotundă, Mihai-Gabriel Ciobanu, secretar de stat la Ministerul Mun­cii și Protecției Sociale, a ținut să menționeze că în procesul de aderare a Republicii Mol­dova la UE sunt înregistrate rezultate. De la începutul anului curent, ANOFM a angajat un număr record de șomeri, fiind vorba de 17 mii de oameni. Totodată, Inspectoratul de Stat al Muncii a depistat de la începutul anului șase mii de lucrători care munceau la negru, de asemenea, un număr record.

Directiva UE privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme

Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, a spus că tehnologiile și inteligența artificială sunt deja parte integrantă și a pieței muncii, iar utilizarea instrumentelor digitale în cadrul raporturilor de muncă devine tot mai frecventă.

Pe parcursul ultimilor ani, Republica Mol­dova a adoptat măsuri pentru impulsionarea creșterii industriei tehnologiei informației și crearea de noi locuri de muncă în dome­niul IT, care are un potențial pentru creștere economică. Pentru a favoriza atragerea specialiștilor calificați în acest domeniu, rezidenții parcurilor IT beneficiază de un re­gim fiscal preferențial, achitând un impozit unic de 7% din veniturile din vânzări.

„Aparent, este o prevedere avantajoasă pentru acești salariați, însă, pe termen lung, aceasta va avea efecte nefaste, când persoa­nele vor dori să beneficieze de prestații de asigurări sociale. Or venitul lunar asigurat al acestor salariaţi va constitui 68% din cuan­tumul salariului mediu lunar pe economie prognozat sau 10948 de lei, de 3,3 ori mai  mic decât salariul mediu lunar în domeniul informației și comunicațiilor în trimestrul II al anului 2025. Este cert faptul că e necesar să asigurăm un tratament echitabil și să existe un echilibru între facilitățile acordate și beneficiile oferite de sistemul de se­curitate socială”, a menționat Sergiu Sain­ciuc.

În anul 2021, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a identificat aproximativ 777 de platforme digitale active, în speci­al, în domeniul transportului și livrărilor, în economii precum India, Africa de Sud și Statele Unite. În timp ce un raport din 2023 semnalează existența a circa 545 de platfor­me la nivel global, distribuite în 186 de țări, dintre care aproximativ 75% operează la ni­vel local sau regional.

Se estimează că, la nivel mondial, pes­te 1,5 miliarde de persoane – adică în jur de 46% din forța de muncă globală – par­ticipă în activități specifice „economiei gig” (rezultat al platformizării pieței muncii). Aceste activități variază de la transport și livrări la servicii digitale specializate precum programare, design grafic, traduceri, mar­keting sau asistență tehnică.

Conform datelor Eurostat, în anul 2022, circa 3% din totalul persoanelor cu vârste între 15 și 64 de ani au desfășurat cel puțin o oră de muncă prin intermediul unei plat­forme digitale în ultimele 12 luni, din care 80,1% au raportat ca fiind singura activitate de muncă desfășurată.

Datele arată că 55% dintre lucrători câștigă mai puțin decât salariul minim net pe oră din țara în care lucrează, acolo unde acesta există. Iar 41% din timpul pe care îl dedică muncii pe platforme nu este remu­nerat (de exemplu, cercetarea sarcinilor, așteptarea sarcinilor, revizuirea anunțurilor etc.). Prin urmare, statutul corect de salariat al lucrătorilor de pe platforme este esențial pentru a se asigura că aceștia beneficiază de drepturile de muncă pe care le merită, a sub­liniat Sergiu Sainciuc.

Pornind de la aceste premise, în octom­brie 2024, Parlamentul European și Consi­liul Uniunii Europene au adoptat Directiva UE 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe plat­forme. Este primul standard care abordează protecția salariaților care activează pe plat­forme digitale. Această Directivă stabilește criterii clare pentru recunoașterea raportu­lui de muncă între platformă, în calitate de angajator, și salariat, și nicidecum lucrător independent. Astfel, articolul 4 din Directivă introduce prezumția existenței unui raport de muncă în cazul în care anumite criterii sunt îndeplinite, precum existența unor pro­ceduri de conducere și control din partea platformei asupra salariatului.

Protecția datelor cu caracter personal

Mai mult decât atât, articolul 7 preve­de cerințe stricte privind protecția datelor cu caracter personal ale lucrătorilor. Astfel, platformele digitale de muncă nu sunt în drept de a prelucra date cu caracter perso­nal privind starea emoțională sau psihologi­că a salariatului, date legate de conversații private, date biometrice și, mai cu seamă, date cu caracter personal, pentru a anticipa exercitarea drepturilor fundamentale, inclu­siv a libertății de asociere, a dreptului de ne­gociere colectivă și de acțiune colectivă sau a dreptului la informare și consultare, astfel cum sunt prevăzute în Carta Socială  Euro­peană revizuită.

Articolul 12, care se referă la sănătatea și securitatea în muncă (SSM), impune plat­formele digitale să evalueze riscurile gene­rate de sistemele automatizate de monitorizare și decizie, inclusiv cele psihosociale și ergonomice, să verifice dacă garanțiile tehnologice sunt adecvate în raport cu ris­curile identificate, să introducă măsuri de prevenire și protecție, precum și să asigure consultarea, informarea și participarea lucră­torilor sau a reprezentanților acestora, con­form Directivei 89/391/CEE. De asemenea, platforma trebuie să evite folosirea sisteme­lor automatizate în moduri care generează presiuni nejustificate sau care afectează sănătatea fizică și mentală a lucrătorilor. Odată ce se prezumă un raport de muncă între salariat și platformă, acesta urmează să beneficieze de asigurare socială si medicală, precum și de regim fiscal.

Este important faptul că Directiva stabilește și dreptul salariaților de a fi reprezentați de organizații sindicale, precum și obligația platformelor de a transmite eva­luările de risc către reprezentanții salariaților. Mai cu seamă, impune ca deciziile automatizate ale platformelor să fie revizuite de persoane reale.

Republica Moldova, conform Programu-lui național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, urmează să transpună în legislația națională Directiva UE până în decembrie 2026.