Zeci de decese şi sute de salariaţi schilodiţi anual la locul de muncă

Patronii moldoveni nu sunt stimulaţi economic şi nici obligaţi să ofere locuri de lucru decente, inofensive pen­tru sănătatea şi integritatea corporală a celor care pro­duc bunuri şi cărora, prin articolul 43 din Constituţie, le este garantat dreptul la protecţia muncii. Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a declarat recent că problemele privind asigurarea securităţii şi crearea unor condiţii sănătoase de muncă nu mai sunt abordate de mult timp în cadrul şedinţelor Guvernului.

 

 

Vicepreşedintele CNSM a menţionat acest lucru în ca­drul şedinţei, dedicate come­morării victimelor accidentelor de muncă. Evenimentul es-te organizat tradiţional în preajma Zilei Mondiale pentru Securitate şi Sănătate la Lo­cul de Muncă, ce are ca temă pentru anul acesta: „Sănătatea şi securitatea la utilizarea sub­stanţelor chimice la locul de muncă”.

Vorbitorul a remarcat că în prezent angajatorii sunt obli-gaţi să achite compensaţii pentru consecinţele grave sau decesele provocate de activita­tea salariaţilor în condiţii nefa­vorabile. Ei găsesc însă diferite modalităţi pentru a se eschiva de la aceste plăţi, fără a fi traşi la răspundere. Totodată, agen-ţii economici transferă contri­buţii în fondul de asigurări soci­ale în mărime egală, indiferent de condiţiile de muncă pe care le oferă aceştia, de frecvenţa traumatismelor, a morbidităţii sau a incapacităţii temporare de muncă de la diferite unităţi.

 

Reprezentanţi ai CIS „STROITELI” s-au întrunit la Institutul Muncii

 

În consecinţă, anual, în RM sunt schilodiţi şi suferă în ur-ma accidentelor de muncă aproximativ 500 de salariaţi, dintre care circa 40 îşi pierd viaţa. Deşi ţara noastră nu se numără printre cei mai impor­tanţi producători de substanţe chimice, utilizarea acestora la locul de muncă prezintă una dintre cele mai importante pro­vocări pentru realizarea pro­gramelor de protecţie a salari­aţilor. „Suntem ferm convinşi că prevenirea este mai eficientă şi mai puţin costisitoare decât tratarea bolilor profesionale sau reabilitarea lucrătorilor care au fost afectaţi de ase­menea maladii”, a accentuat Petru Chiriac.

 

Baza legislativă

 

Controlul expunerii la sub­stanţele chimice la locul de muncă, precum şi limitarea emisiilor în mediul înconjură­tor, sunt sarcini permanente pe care încearcă să le îndeplineas­că guvernele din toate ţările şi angajatorii, dar şi lucrătorii, a menţionat în context vicepre­mierul Tatiana Potâng.

Guvernul Republicii Moldo­va a adoptat în ultimii ani o se­rie de hotărâri privind securita­tea şi sănătatea în muncă. Baza legislativă în cauză este destul de bogată şi permisivă. Un şir de acte normative privind pro­tecţia muncii care au intrat în vigoare au devenit obligato­rii pentru toate persoanele cu funcţii de conducere, indife­rent de forma de proprietate şi de muncă prestată, a subliniat Tatiana Potâng.

 

Citește și: Vină exclusivă a salariaţilor pentru accidentele de muncă

 

De asemenea, în regulamen­tele interramurale sunt stipu­late normele de securitate ce trebuie respectate în procesul de înzestrare a întreprinderi­lor cu utilaj nou, cerinţele de asigurare a igienei muncii şi de excludere a pericolelor pentru viaţă atât în întreprinderile in­dustriale, cât şi în gospodăriile agricole. Acest proces de racor­dare la legislaţia europeană este unul continuu, a specificat vicepremierul.

 

Eficienţa controlului

 

Sergiu Sainciuc, viceminis­tru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a afirmat că, oricât de bune ar fi legile, dacă ele nu sunt respectate la unităţile economice, sunt înregistrate accidente de muncă sau boli profesionale. Un rol important în acest proces revine organe­lor de control care trebuie să verifice cum sunt respectate de către unităţile economice normele privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Viceministrul a precizat că celor peste 180 de mii de per­soane cu dizabilităţi din ţara noastră anual li se alătură alţi circa 500 de foşti lucrători. „Eu văd soluţionarea acestei probleme prin impulsionarea activităţii Guvernului, a sindi­catelor, patronatelor, a Inspec­toratului de Stat al Muncii şi a celui de la sindicate”, a opinat Sergiu Sainciuc

Oxana Lipcanu, coordonator naţional interimar al Organi­zaţiei Internaţionale a Muncii, a menţionat că, pentru realiza­rea unei gestionări mai bune a produselor chimice la locul de muncă, statele trebuie să par­curgă câţiva paşi. Este vorba despre identificarea la prima etapă a acestor substanţe şi cla­sificarea pericolelor prin aplica­rea unor etichete şi fişe cu date de securitate. Ulterior, trebuie determinate expunerile poten­ţiale la locul de muncă şi ris­curile, cu identificarea şi exer­citarea unor măsuri de control, estimarea eficienţei acestora şi menţinerea unui nivel adecvat de protecţie.

 

Politicile companiilor

 

 

Igor Ciloci, director adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii, a precizat că ponderea cea mai mare a accidentaţilor revine industriei de prelucra­re, ramurilor construcţiilor, transporturilor, comunicaţiilor

şi agriculturii. În perioada 2008-2013, inspectorii de stat ai muncii au cercetat 200 de accidente de muncă soldate cu decese, inclusiv 38 din dome­niul construcţiilor, 36 din agri­cultură şi silvicultură, 15 din in­dustria de prelucrare şi 15 din sectorul energetic, gaze şi apă.

„Se creează impresia că nu mai alarmează pe nimeni pro­ducerea acestor accidente, că aceste nenorociri devin ca o normă şi nu este bine”, a apre­ciat Igor Ciloci. El a pledat în context pentru intensificarea activităţilor de asigurare a se­curităţii şi sănătăţii în muncă. Directorul adjunct al Inspecto­ratului de Stat al Muncii a optat pentru crearea la întreprinderi a unor sisteme de management, care să ajute la promovarea de politici proprii de asigurare a unor condiţii adecvate de mun­că, protecţie a vieţii, sănătăţii, integrităţii psihice şi fizice a sa­lariaţilor.

Iurie Osoianu, director ad­junct al Companiei Naţiona­le de Asigurări în Medicină, a opinat că asigurarea condiţiilor necesare de lucru este factorul cel mai important de prevenire a accidentelor de muncă. Prin­tre aceste acţiuni se înscrie şi paşaportizarea continuă a locu­rilor de muncă, efectuarea con­troalelor medicale la angajare şi periodice în timpul activităţii, din bugetul angajatorilor.

 

Citește și: Accidentele de muncă, anunţate frecvent cu întârziere

 

Iurie Pânzaru, şeful Centru­lui sănătate ocupațională din cadrul Centrului Naţional de Sănătate Publică, a specificat că sunt cunoscute peste 50 de mii de substanţe şi produse chimice care afectează sănă­tatea angajaţilor la locurile de muncă. Dintre acestea, 2000 sunt interzise oficial în UE.

Republica Moldova nu dis­pune de statistici în ceea ce priveşte utilizarea substanţelor chimice. În prezent, însă, este elaborat un registru naţional al substanţelor chimice poten­ţial toxice. Totodată, din 2013, ţara noastră dispune de un re­gulament sanitar ce ţine de ce­rinţele minime pentru factorii chimici la locul de muncă, iar laboratoarele centrelor de să­nătate publică sunt în stare să efectueze investigaţii pentru toate cele 610 substanţe obliga­torii stipulate în document.

În încheierea şedinţei re­spective, președintele CNSM, Oleg Budza, care a moderat evenimentul în cauză, a men-ționat că, potrivit unei decizii a Comitetului Confederal al CNSM, în acest an, 13 familii ale victimelor accidentelor de muncă membri de sindicat au beneficiat de ajutor material a câte 3000 de lei fiecare.

De menţionat că, la iniţia­tiva sindicatelor, începând cu 2010, ţara noastră marchează anual Ziua Mondială pentru Securitate şi Sănătate la Locul de Muncă şi se alătură efortu­rilor internaţionale orientate în această direcţie.