În opinia Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), orice reformă în domeniul muncii trebuie să respecte angajamentele internaționale asumate de Republica Moldova, să consolideze nivelul de protecție a salariaților și să fie rezultatul unui dialog social autentic, constructiv și responsabil. Totodată, aceasta trebuie să se bazeze pe analize obiective, să fie însoțită de o evaluare a impactului care să demonstreze necesitatea și caracterul proporțional al intervențiilor legislative și să beneficieze de expertiza Organizației Internaționale a Muncii, astfel încât soluțiile adoptate să fie pe deplin conforme cu standardele internaționale în domeniul muncii și să contribuie la consolidarea coeziunii, păcii și stabilității sociale în Republica Moldova.
CNSM susține necesitatea modernizării legislației muncii, în așa fel încât aceasta să răspundă evoluțiilor economice și sociale. Totuși, considerăm că o reformă în domeniul muncii nu poate fi promovată în mod netransparent sau disimulat, prin includerea unor modificări de substanță în proiecte legislative care au un alt obiect principal de reglementare, fără consultarea efectivă a sindicatelor și în absența unui dialog social autentic.
În acest context, sindicatele își exprimă dezacordul față de modul în care Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării promovează proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (privind eliminarea reglementărilor excesive în sectorul privat și optimizarea sistemului de acte permisive) (număr unic 683/MDED/2026).
Deși proiectul respectiv este prezentat ca având drept scop eliminarea reglementărilor excesive în sectorul privat și optimizarea sistemului de acte permisive, acesta include numeroase modificări care depășesc obiectul declarat al reglementării și vizează domeniul muncii și al protecției sociale. În mod special, proiectul propune modificări substanțiale ale Codului muncii nr. 154/2003, cu impact semnificativ asupra raporturilor de muncă. Aceste modificări sunt de natură să afecteze drepturile și interesele legitime ale salariaților, prin diminuarea nivelului de protecție garantat de legislația muncii, fapt care contravine angajamentelor asumate de Republica Moldova prin art. 371 din Acordul de Asociere RM-UE.
În același timp, acestea sunt susceptibile să afecteze echilibrul raporturilor de muncă, cu consecințe negative inclusiv pentru angajatori. Mai mult, modificările propuse nu sunt însoțite de o fundamentare temeinică, bazată pe argumente obiective, care să demonstreze necesitatea, oportunitatea și proporționalitatea intervențiilor legislative propuse. În aceste condiții, ele ridică serioase semne de întrebare din perspectiva respectării standardelor internaționale în domeniul muncii, a drepturilor și intereselor salariaților, precum și a principiilor unei reglementări de calitate.
De asemenea, atragem atenția asupra faptului că proiectul de lege menționat conține și alte modificări care, în opinia sindicatelor, nu țin de obiectul de reglementare al acestuia și generează preocupări serioase din perspectiva respectării standardelor internaționale în domeniul muncii, a drepturilor și intereselor salariaților, precum și a calității reglementării. Printre acestea se numără modificările propuse la Legea salarizării nr. 847/2002, Legea securității și sănătății în muncă nr. 186/2008, Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova nr. 200/2010, Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități nr. 60/2012 și Legea cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj nr. 105/2018.
Totodată, menționăm că proiectul nu a fost supus unor consultări reale și efective cu partenerii sociali și nici dezbătut în cadrul sistemului național de dialog social, contrar principiilor dialogului social și prevederilor legislației naționale în materie.
În opinia CNSM, promovarea unor modificări de asemenea amploare, prin intermediul unui proiect de lege care are un alt obiect principal de reglementare, reduce transparența procesului decizional, limitează posibilitatea unor consultări publice reale și este incompatibilă cu principiile bunei guvernări și ale dialogului social, promovate de Organizația Internațională a Muncii și de Uniunea Europeană.
Pornind de la cele expuse, sindicatele consideră necesar și solicită ca toate modificările care vizează domeniul muncii și al protecției sociale să fie excluse din proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (privind eliminarea reglementărilor excesive în sectorul privat și optimizarea sistemului de acte permisive) (număr unic 683/MDED/2026), să fie reexaminate în cadrul sistemului național de dialog social, cu implicarea deplină a partenerilor sociali și să fie supuse expertizei Organizației Internaționale a Muncii, în conformitate cu bunele practici aplicate în cazuri similare. O asemenea abordare ar asigura respectarea angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova, ar preveni diminuarea nivelului de protecție a salariaților și ar contribui la adoptarea unor soluții legislative echilibrate, fundamentate și conforme cu standardele internaționale în domeniul muncii. Totodată, aceasta ar consolida dialogul social și ar contribui la menținerea coeziunii, păcii și stabilității sociale în Republica Moldova.
