Subvenţiile cresc, efect – ioc!

Foto: newsmoldova.md

Una dintre cele mai mari provocări pentru agricultorii moldoveni, în contextul asoci­erii Republicii Moldova cu UE, o constituie costurile mici la produsele alimentare din ţările occidentale. Or, posibilităţile de finanţare ale statelor europene sunt net supe­rioare faţă de cele ale Guvernului nostru. Din păcate, se dovedeşte că nici puţinul pe care-l dăm pentru susţinerea producătorilor agricoli autohtoni nu este folosit cu cap. Astfel, în ultimii ani se consemnează o creştere a alocaţiilor din bugetul de stat pentru finanţarea agriculturii, doar anul trecut volumul subvenţiilor sporind cu aproape 100 de milioane de lei, potrivit Curţii de Conturi a Republicii Moldova (CCRM). În același timp, autorităţile publice abilitate să gestioneze respectivele fonduri de bani publici, adică Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, nu-şi dau silinţa să asigure un impact economic şi social, care ar conduce la creşterea competitivităţii produselor noastre alimentare.

Mijloace bugetare date fără rost

În urma unui audit al CCRM, ale cărui rezultate au fost făcute publice în ultima lună a anului trecut, a ieşit la iveală că banii alocaţi de către Guvernul Re­publicii Moldova pentru agri­cultură sunt repartizaţi fără a se ține cont de segmentele pri­oritare ale acestui sector. Mai cu seamă, nu se ţine seama de nevoia susţinerii domeniilor generatoare de plusvaloare. Strategiile de dezvoltare ale sectorului agricol nu se află în concordanță cu posibilităţile de finanţare ale statului.

Mai mult ca atât, se menţio­nează lipsa unor instrumente, obiective de măsurare a efec­telor subvenţionării. Adică, se cheltuiesc sute de milioane de lei, însă nici Ministerul Agricul­turii şi Industriei Alimentare, nici Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură nu cau­tă să afle rostul banilor publici. Cu acest prilej, îmi amintesc de vorbele de dojană ale lui Mihail Gaşper, conducătorul unei mari gospodării ţărăneşti din satul Furceni, raionul Orhei, care dă vina pentru problemele privind comercializarea fructelor nu doar pe factori externi, precum restricţiile impuse de Rusia, dar şi pe conceptul defectuos de funcţionare a sistemului de subvenţionare a agriculturii. Cu înţelepciunea lui moş Ion Roa­tă al lui Ion Creangă, dumnea­lui a remarcat că ani în şir s-au pompat fonduri de sute de mili­oane de lei cu titlu de subvenţii pentru extinderea suprafeţelor de livezi în ţară, însă nici con­ducătorii ministerului şi nici ai agenţiei nu s-au gândit ce vom face cu sutele de mii de tone de mere, de prune, de alte fructe când plantaţiile vor începe să dea roadă. Or, nu s-au dat bani pentru construcţia întreprinde­rilor de procesare a fructelor, a depozitelor pentru acestea.

Subvenţii acordate în condiţii îndoielnice

În fiecare an, Ministerul Agriculturii şi Industriei Ali­mentare stabileşte un pachet de măsuri de sprijin al agricultu­rii, care urmează să fie subven­ţionate din alocaţiile stabilite în bugetul de stat. Bunăoară, în anul 2013, acestea numărau 10 domenii. În acelaşi timp, Cur­tea de Conturi constată că nu există o argumentare economi­co-financiară în favoarea nevo­ii de finanţare în mod expres tocmai a respectivelor domenii. Nu este clar cum a fost elaborat mecanismul de subvenţionare, în baza căror calcule au fost aplicate normele de plafonare a subvenţiilor pentru respec­tivele domenii, care au fost raţionamentele pentru adop­tarea condiţiilor de selectare a producătorilor agricoli. Astfel, din cauza clauzelor confuze şi a aplicării neuniforme a cadrului normativ, au beneficiat de sub­venţii de la stat chiar şi agenţii economici care nu-şi achită da­toriile faţă de… stat.

În perioada cât a durat audi­tul Curţii de Conturi, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură a fost obligată să restituie aproape un milion de lei, care a fost acordat drept subvenţii mai multor producă­tori agricoli în mod neregula­mentar. Mijloacele bugetare au fost date aiurea, deoarece, după cum se menţionează în raportul CCRM, atât Ministerul Agricul­turii şi Industriei Alimentare, cât şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, au dis­pus să se aloce subvenţii unor agenţi economici fără ca aceştia să prezinte pachetul obligato­riu de documente, prevăzut de regulamentul ce reglementează activitatea propriu-zisă. Doar în lipsa unor proceduri clare, con­crete de verificare a corespun­derii cererilor de subvenţionare depuse, a criteriilor de eligibili­tate, s-au calculat ilicit pentru plată subvenţii în valoare de 1milion 300 de mii de lei.

Drept dovadă a risipei de bani publici alocaţi din bugetul de stat, din donaţiile externe pentru subvenţionarea agricul­turii este şi faptul că din mijloa­cele de susţinere a agriculturii sunt finanţate întreprinderi din industria de procesare care nu au nici în clin, nici în mânecă cu activităţile de creştere, cultivare a produselor agricole. Mai grav, unele dintre acestea, precum SA „Alfa-Nistru”, SA „Floreni”, SA „Imperial Vin”, obţin profit de zeci şi sute de milioane de lei. De aproape 100 de milioane de lei, cu titlu de compensare a daunelor provocate de condiţi­ile meteorologice, au beneficiat mulţi producători agricoli care anterior au primit subvenţii pentru asigurarea riscurilor în agricultură.

Este condamnabil şi modul discriminatoriu de repartiza­re a subvenţiilor în funcţie de suprafeţele de terenuri pe care le deţin producătorii agricoli. Funcţionarii Ministerului Agri­culturii şi Industriei Alimenta­re, ai Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură prefe­ră să dea subvenţii producăto­rilor agricoli care lucrează doar suprafeţe mari de teren agricol. În aceste condiţii, reuşesc să beneficieze de susţinere finan­ciară din partea statului doar 0,3 la sută din proprietarii de terenuri agricole din ţară. Cul­mea, reiese că, la momentul efectuării auditului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Ali­mentare nu cunoştea numărul posibililor beneficiari de sub­venţii, suprafaţa terenurilor agricole din ţară în funcţie de tipul, mărimea şi repartizarea acestora pe raioane.

Producătorii agricoli trebuie să-şi ţină afacerile la vedere

Sergiu Bernevec, preşedin­tele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie „AGROINDSIND” din Republica Moldova, con­sideră că raportul Curţii de Conturi a RM reprezintă o re­flectare a modului cum sunt utilizate, care este eficienţa acestui fel de investiţii ale sta­tului nostru în agricultură. De bună seamă, precizează dum­nealui, în ultimii ani, au fost alocate subvenţii considerabile pentru agricultură. Totuşi, con­sideră Sergiu Bernevec, acestea sunt cu mult mai mici în raport cu necesităţile reale. O soluţie pentru extinderea acestora ar fi, în opinia lui, atragerea fon­durilor UE, FAO (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricul­tură a Naţiunilor Unite), a in­vestiţiilor, granturilor individu­ale din ţările europene, din alte ţări din lume, precum Japonia.

Or, după cum afirmă pre­şedintele „AGROINDSIND”, agricultura este sectorul econo­miei naţionale cu cel mai mare potenţial de creare a locurilor de muncă. Din păcate, în ulti­ma vreme, se atestă o tendin­ţă de micşorare a numărului de persoane ocupate în sfera dată, însă, precizează Sergiu Bernevec, sunt vizaţi doar sa­lariaţii care activează legal. În timp ce, după ocuparea infor­mală, sectorul agricol este lider pe economie. Aceasta, explică dânsul, inclusiv din cauza im­perfecţiunii legislaţiei care nu încurajează activitatea legală. A venit timpul ca agricultorii noştri să înţeleagă că întrea­ga lor activitate trebuie să fie la vedere, legală, cu o eviden­ţă contabilă pusă la punct, cu lucrători angajaţi oficial.

Doar în asemenea condiţii ar putea beneficia de credite de la bănci, de subvenţii de la stat. Anume aşa vede Federaţia Na­ţională a Sindicatelor din Agri­cultură şi Alimentaţie „AGRO­INDSIND” eradicarea muncii la negru şi eficientizarea folo­sirii investiţiilor, a subvenţiilor în agricultură.