Ministerul Justiției elaborează modificări la Constituția Republicii Moldova. Această intenție este dictată de o decizie, absolut rezonabilă de altfel, de a introduce în textul Legii fundamentale a unui amendament important care anterior a lipsit, anume cel despre dreptul general la asociere. Însă, în opinia sindicatelor, la etapa elaborării acestei inovații, specialiștii ministerului de resort nu au ales corect articolul în care urmează să fie operate modificările. Este vorba despre articolul 42. Astfel, proiectul de lege cu privire la modificarea articolului 42, la care s-a referit în avizul său Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), știrbește bazele constituționale ale activității sindicale în domeniul protecției drepturilor angajaților, adică a drepturilor lor profesionale, economice și sociale.
Din câte se pare, angajații Ministerului Justiției au fost receptivi la opinia CNSM. Cel puțin, ei au dat asigurări că vor ține cont de argumentele aduse de sindicate, ba mai mult, îi vor invita pe reprezentanții acestora pentru a se familiariza cu versiunea finală și a o discuta înainte ca aceasta să fie examinată de către Guvern. Între timp, specialiștii CNSM au înaintat ministerului o propunere judicioasă care ar permite amendarea Constituției fără a afecta statutul juridic al sindicatelor, consfințit prin lege.
Dreptul la asociere
În Legea fundamentală, în articolul 40, este prevăzut foarte clar dreptul la libertatea întrunirilor – mitinguri, demonstraţii, manifestații, procesiuni, în articolul 41 este stipulat dreptul la libertatea asocierii în partide şi în alte organizaţii social-politice, iar în articolul 42 este stabilit dreptul oricărui salariat de a întemeia şi de a se afilia la sindicate.
Experții, inclusiv cei inter-naționali, au atras atenția asup-ra faptului că în Constituția țării noastre nu scrie nimic despre dreptul la asociere în sens general. Or există diferite societăți, asociații, bunăoară, ale vânătorilor, pescarilor etc., însă, pentru moment, dreptul acestora de a se asocia în organizații nu este stipulat de Legea fundamentală, respectiv, aceștia parcă ar fi lipsiți de dreptul respectiv.
Drepturile sindicatelor vor fi lezate dacă va intra în vigoare varianta propusă a art. 42 din Constituţie |
În acest sens, în Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pe anii 2011–2014 a fost prevăzută necesitatea de a elimina această lacună. Specialiștii Ministeru-lui Justiției au muncit la modificările în Constituție și au ajuns la concluzia că cel mai indicat ar fi de amendat articolul 42, care stipulează statutul juridic special al sindicatelor în calitate de partener social al Guvernului, Patronatelor, în calitate de reprezentant al salariaților. Vom cita în cele ce urmează articolul respectiv integral:
„Articolul 42. Dreptul de a întemeia și de a se afilia la sindicate
(1) Orice salariat are dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.
(2) Sindicatele se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit cu statutele lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor”.
Contribuția sindicatelor la protecția angajaților
În opinia lui Ion Preguza, șeful Departamentului juridic al CNSM, actuala redacție a articolului 42 este cea mai reușită. În conținutul său a fost gândit foarte clar și precis fiecare cuvânt, fiecare nuanță semantică. Aici, fiecare frază își are locul ei și are o importanță principială pentru constituirea și activitatea sindicatelor în țara noastră.
„Ce este cel mai important pentru noi în acest caz? ne explică Ion Preguza. Faptul că la nivel de Constituție este vorba despre statutele sindicatelor, că sindicatele îşi desfăşoară activitatea conform propriului statut. Evident, acest statut trebuie să corespundă Legii cu privire la sindicate, să nu contravină acestei legi. Ar mai fi un moment. Astfel, în alineatul (2) al articolului 42 din Constituție este stipulat că sindicatele „contribuie la apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor”. Pentru noi, această prevedere este deosebit de semnificativă, este important că anume în Legea fundamentală a țării sunt concretizate rolul și misiunea sindicatelor. Mai mult, sintagma „sindicatele contribuie la apărare” denotă că sindicatele îşi au rolul lor aparte în apărarea drepturilor lucrătorilor, pornind de la competenţa lor. Acestea nu dispun de toate pârghiile, de exemplu, de controlul de stat realizat de organele respective, de alte prerogative, pe care le au procuratura, poliţia, organele judiciare, necesare pentru asigurarea respectării intereselor profesionale, economice, sociale ale lucrătorilor instituţiilor. Sindicatele contribuie la apărarea lor pornind de la împuternicirile de care dispun” .
Totodată, potrivit lui Preguza, articolul 42 a servit drept bază pentru elaborarea Legii sindicatelor, care, la rândul ei, extinde şi concretizează aceste reglementări constituţionale ce vizează sindicatele.
„Iniţiatorii acestor modificări au subestimat importanţa problemei. Ei au propus o nouă redacţie a articolului 42. Au modificat până şi denumirea articolului, şi anume: „Dreptul la asociere”.
În prima parte a acestuia, ei scriu că „orice persoană are dreptul la libera asociere, inclusiv la asocierea în sindicate şi aderarea la ele”. Astfel, articolul propus nu mai prezintă o normă constituţională pentru sindicate cu acelaşi grad de importanţă ca şi actualul articol 42. Nici partea a doua a proiectului înaintat al articolului respectiv nu vizează sindicatele”, menţionează Ion Preguza.
Pornind de la proiectul înaintat al art. 42 din Constituţie, sindicatele sunt lezate în bazele constituţionale ale activităţii lor, iar lucrătorilor nu le rămâne decât un singur drept – să se asocieze în sindicate.
„Amendamentele la art. 42 din Constituţie au fost puse în discuţie la Comitetul Confederal al CNSM pe 20 noiembrie 2014 şi a fost luată decizia privind necesitatea de a păstra redacţia precedentă a acestor reglementări constituţionale, spune Ion Preguza. După asta, noi am discutat cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei pentru a le explica importanţa acestui lucru pentru sindicate.
Specialiştii ministerului ne-au dat de înţeles că s-au familiarizat cu propunerile noastre şi au înţeles esenţa problemei. Mai mult, ei nu se opun participării noastre la procesul de definitivare a proiectului de lege. Vreau să sper că, împreună cu reprezentanţii organului de profil, vom găsi varianta optimă pentru soluţionarea problemei privind modificarea art. 42 din Constituţie”.
Propunerile sindicatelor
Între timp, sindicatele nu doar au contestat modificarea art. 42 din Constituţie, dar au şi propus Ministerului Justiţiei alte variante de amendare a Constituţiei. La examinarea problemei respective în cadrul Comitetului Confederal, s-a menţionat că astfel de amendamente pot fi operate în art. 40 din Constituţie, care vizează libertatea adunărilor, sau acestea ar putea fi reunite într-un articol separat.
„Fără îndoială că Legea fundamentală trebuie să conţină o normă prin care să garanteze cetăţenilor dreptul la asociere în sensul general al cuvântului. Însă, în opinia noastră, a fost ales locul nepotrivit, adică art. 42, care indică asupra statutului juridic al sindicatelor. Noi chiar am propus o variantă de compromis, cum să soluţionăm problema. În opinia noastră, aceste modificări sunt mai potrivite pentru art. 40 din Constituţie. Acesta are un caracter mai general, vorbeşte despre libertatea întrunirilor în general. Asta înseamnă că articolul ar putea fi completat cu norma privind libertatea de asociere, fiind intitulat „Dreptul la întrunire şi asociere”.
În opinia noastră, anume acest articol din Constituţie se potriveşte cel mai mult pentru atare completări. Dacă e să completăm Legea fundamentală, atunci scopul suprem ar fi să o îmbunătăţim, nu s-o înrăutăţim”, a conchis Ion Preguza.