Sindicatele au venit cu o serie de propuneri la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul muncii și protecției sociale. Majorarea salariului minim pe țară, necesitatea modificării cuantumului salariului minim garantat în sectorul real, îmbunătățirea situației în domeniul securității și sănătății în muncă, impulsionarea activității Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, crearea mecanismelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor individuale de muncă: acestea sunt doar câteva din propunerile Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniu.
La dezbaterile care s-au desfășurat marți, 7 septembrie, au participat conducerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, reprezentanți ai sindicatelor și ai patronatului, reprezentanți ai societății civile și ai unor organizații internaționale de profil. Din partea CNSM au participat Petru Chiriac, vicepreședinte al CNSM, Sergiu Morari, consilier al președintelui CNSM, și Sergiu Iurcu, șef-adjunct al Departamentului protecție social-economică al CNSM.
În cadrul discuțiilor, reprezentanții CNSM au salutat faptul că s-a stabilit pensia minimă de 2000 de lei, însă, în continuare, persistă problema privind nivelul salariului minim, care nu a fost modificat tocmai din anul 2014, salariul minim pe ţară având un cuantum de doar 1000 de lei. Deci, rezultă că în prezent avem o pensie de două ori mai mare decât salariul minim. Sindicaliștii au subliniat că este necesar de a majora valorile minime în domeniul salarizării, astfel încât fiecare persoană să-și câștige pensia singură. Totodată, sindicatele au reiterat poziția comună a CNSM și a Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova cu privire la stabilirea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real în mărime de 3100 de lei.
La rândul său, Marcel Spătari, ministru al Muncii și Protecției Sociale, a declarat că problema salariului minim este complexă, de acest indicator de referință fiind legate mai multe categorii de plăți sociale. Ministrul a spus că salariul minim trebuie revizuit, dar trebuie luate în considerare implicațiile pe care le va avea asupra sistemului bugetar. „Nu putem impune mediul de afaceri să plătească un salariu minim, bunăoară, de 4000 de lei, dacă statul nu poate plăti un asemenea salariu. Părerea noastră este că trebuie să existe un singur mecanism cu privire la salariul minim pe țară, acesta fiind unul din obiectivele noastre pe termen scurt”.
Sindicaliștii au pledat pentru sporirea capacităților Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective în ceea ce privește examinarea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul muncii, prin convocarea ședințelor acesteia conform prevederilor legislației, potrivit cărora această platformă trebuie să se întrunească nu mai rar decât o dată pe lună.
O altă chestiune la care s-au referit sindicaliștii vizează timpul de muncă. În acest sens, s-a propus modificarea Codului muncii în vederea perfecționării prevederilor referitoare la regimul flexibil al timpului de muncă.
Un alt subiect abordat de sindicaliști a fost legat de intenția autorităților de a perfecționa legislația națională prin prisma ajustării concediului de paternitate și a concediului de îngrijire a copilului din perspectiva flexibilității de utilizare. Sin-dicaliștii consideră că acest fapt nu este necesar, deoarece o eventuală divizare a concediului paternal în părți ar veni în contradicție cu scopul acestuia – asigurarea participării efective a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut.
În ceea ce privește economia subterană, sindicaliștii au propus elaborarea planului de acțiuni al Strategii naționale de combatere a fenomenului „muncii la negru” și a „muncii la gri” și de achitare a salariilor „în plic”.
Alte subiecte abordate de participanții la consultările publice au vizat implementarea politicilor de creștere a calității resurselor umane prin promovarea formării profesionale la locul de muncă, dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor de învățare de-a lungul vieții, stimularea creării de locuri de muncă decente, susținerea lucrătorilor migranți reveniți din străinătate etc.
