Sindicaliștii insistă asupra majorării salariului minim chiar din vară

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) insistă asupra majorării, de la 1 iulie 2025, a salariului minim la 6000 de lei, astfel încât să fie asigurată o creștere constantă și echili­brată a salariului minim în următorii ani, asigurând implementarea prevederilor Directivei Uniunii Europene 2022/2041.

Respectiva propunere a fost discutată la ultima ședință a Comisiei Naționale pen­tru consultări și negocieri colective, care a avut loc recent. Președintele CNSM, Igor Zubcu, a argumentat, în cadrul ședinței, importanța majorării acestui salariu. În acest sens, CNSM și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM) au expediat și o scrisoare comună prim-ministrului Dorin Recean.

„Am adus ca argumente în demersurile noastre mai multe realități, cărora trebuie să le facem față la etapa actuală. Prima se referă la transpunerea și implementarea Di­rectivei UE 2022/2041 privind salariile mi­nime adecvate în Uniunea Europeană, care prevede că salariul minim trebuie să fie sta­bilit în mărime de 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut și/sau alte valori de referință orientative utilizate la nivel național. Al doilea argument se referă la posibilitatea de a asigura din salariul mi­nim o pensie minimă (de la 1 aprilie 2025, pentru o pensie minimă de 3055,65 lei este necesar de a obține un salariu minim de cel puțin 6657,2 lei). Pentru a asigura acoperirea diferenței până la pensia minimă din bugetul de stat, în anul 2025, sunt alocate circa 2,5 miliarde de lei, resurse care ar putea fi ori­entate pentru creșteri salariale”, a subliniat președintele CNSM.

Igor Zubcu a adăugat că un alt argu­ment este că mărimea medie a minimului de existență în anul 2024 pentru o persoană aptă de muncă și un copil, aflat la întreținere, a depășit 6120 de lei. CNSM și CNPM au găsit consensul în cadrul negocierilor de a semna o convenție națională bipartită, sta­bilind, începând cu 1 ianuarie 2025, pentru sectorul real al economiei un salariu minim de 6000 de lei.

„Apreciem faptul că Guvernul, prin pro­punerea de rectificare bugetară, denumită „Bugetul +Plus”, a venit cu propunerea ca cheltuielile de personal prevăzute în buge­tul de stat să fie majorate cu 292,8 milioane de lei sau cu 2,2% față de volumul aprobat. În acest context, CNSM și CNPM consideră că resursele financiare respective, primor­dial, trebuie să fie orientate spre majora­rea salariului minim în Republica Moldova. Astfel,  venim cu solicitarea de a examina posibilitatea majorării salariului minim până la 6000 de lei începând cu 1 iulie 2025”, a menționat Igor Zubcu.

Consens între CNSM și CNPM

„Noi am semnat deja o convenție bilate­rală, Sindicate – Patronate, care prevede sa­lariul minim în economia reală de șase mii de lei pentru anul curent. Argumentele adu­se aici sunt plauzibile și noi susținem, dacă este posibilitate, creșterea acestui salariu”, a completat Leonid Cerescu, președintele CNPM.

La rândul său, Alexei Buzu, ministrul Mun­cii și Protecției Sociale, a declarat că solici­tarea privind creșterea salariului minim va fi examinată la următoarea rectificare buge­tară.

Un alt subiect important discutat a fost legat de restanțele salariale ale angajaților de la Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, estimate la peste 190 de milioane de lei. Reprezentanții Ministerului Infra-structurii și Dezvoltării Regionale au prezen­tat informații privind dialogul dintre autorități și Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova, menit să contribuie la soluționarea revendicărilor sindicaliștilor și la îmbunătățirea situației din sectorul fe­roviar.

„Lucrurile se mișcă puțin. Avem discuții de câteva ori pe săptămână, când este  nece­sar. Dacă se va îndeplini tot ce a fost asu­mat, undeva în toamnă cred că ne revenim. Cu modernizarea întreprinderii, reducerea efectivului, pentru că nici volumele anteri­oare de lucru nu mai există”, a afirmat Ion Zaporojan, președintele Federației Sindicale a Feroviarilor.

„Prioritară aici este consolidarea capaci­tărilor Căii Ferate din Moldova, dar am vrea să știm dacă există un grafic de achitare a restanțelor la salariu, semnat între părți, angajatori”, a întrebat președintele CNSM, Igor Zubcu. Oficialii din Guvern au dat asigurări că toate resursele financiare se îndreaptă acum spre plata restanțelor salariilor și nu există alte plăți prioritare la CFM.

Calea Ferată din Moldova se confrun­tă cu probleme financiare de câțiva ani. În 2020 și 2021, compania a fost la un prag de faliment. Situația a început să se agra­veze după luna august 2022, când tranzitul feroviar din Ucraina a scăzut drastic, odată cu redeschiderea portului Odesa. Schimba­rea a dus la diminuarea veniturilor întreprin­derii și, implicit, la întârzieri tot mai mari la plata salariilor angajaților. Pentru a reduce din cheltuieli, se recurge și la optimizări. Ast­fel, din totalul celor circa 5000 de angajați de la CFM, aproximativ 1000 de persoane au atins vârsta de pensionare.

Potrivit șefului CFM, Serghei Cotelnic, o comisie responsabilă de optimizarea activității personalului „analizează fiecare fișă de post, fiecare profesie”. Acesta a specificat că, în procesul de optimizare, „din procesul tehnologic sunt scoși unii angajați care nu participă nemijlocit la transportarea mărfuri­lor sau la pregătirea acestor transportări”. În unele cazuri „sunt comasate două specialități sau funcții”.

Comisia națională pentru consultări și negocieri colective este un organ tripar­tit autonom de interes public, constituit în scopul soluționării problemelor legate de muncă și a celor social-economice, precum și pentru dezvoltarea parteneriatului social la nivel național.