17 septembrie 2021
Chisinau
Cetăţeanul şi legea

Sfatul avocatului. Răspunderea materială a salariatului

Loading
Cetăţeanul şi legea Sfatul avocatului. Răspunderea materială a salariatului
Sfatul avocatului. Răspunderea materială a salariatului
point.md

Am mers să mă angajez la serviciu ca vânzătoare într-un magazin alimentar. Magazinul este mic şi trebuia să lucrez singură ziua întreagă. Urma să lucrez o săptămână, după care mă schimba altă persoană pentru următoarea săptămâ­nă. Administratorul mi-a explicat mai multe chestiuni pe care trebuie să le cunosc în cazul în care mă angajează. În special, am memorizat faptul că voi purta răspundere materială tota­lă pentru marfa care va lipsi şi toate neajunsurile care se vor depista în măsură egală cu cealaltă persoană. Tot atunci el mi-a prezentat un contract de răspundere materială deplină pe care trebuia să îl citesc, să-l completez şi să-l semnez. Când şi în ce măsură pot fi obligată să port răspundere materială? Totuşi, trebuie să semnez un astfel de contract sau nu?

Marina C., or. Sângerei

  Sfatul avocatului. Răspunderea materială a salariatului

Liubomir DUDULICA

avocat

avocatmd@gmail.com

 

Răspunderea materială este obligația uneia dintre părțile con­tractului individual de muncă de a repara prejudiciul cauzat celei­lalte părți.

Potrivit prevederilor Codului muncii, salariatul este obligat să repare prejudiciul material cau­zat angajatorului în legătură cu exercitarea obligaţiilor sale de muncă.

La stabilirea răspunderii ma­teriale, în prejudiciul ce urmează a fi reparat nu se include venitul ratat de angajator ca urmare a faptei săvârşite de salariat.

Mărimea prejudiciului material cauzat angajatorului se determi­nă conform pierderilor reale, cal­culate în baza datelor de eviden­ţă contabilă.

În cazul sustragerii, pierde­rii, distrugerii sau al deteriorării bunurilor angajatorului atribuite la mijloacele fixe, mărimea pre­judiciului material se calculează pornindu-se de la costul de in­ventar (preţul de cost) al valorilor materiale, minus uzura, conform normelor stabilite. Pentru celelal­te bunuri, prejudiciul se stabileşte pornindu-se de la preţurile din localitatea respectivă la data cau­zării prejudiciului, conform date­lor statistice.

Răspunderea materială de­plină a salariatului constă în obligaţia lui de a repara integral prejudiciul material cauzat. Aces­ta poate fi tras la răspundere ma­terială deplină pentru prejudiciul material cauzat doar în cazurile când:

  1. între salariat şi angajator a fost încheiat un contract de răs­pundere materială deplină pentru neasigurarea integrităţii bunuri­lor şi a altor valori care i-au fost transmise pentru păstrare sau în alte scopuri;
  2. salariatul a primit bunurile şi alte valori spre decontare în baza unei procuri unice sau în baza al­tor documente unice;
  3. prejudiciul a fost cauzat în urma acţiunilor sale culpabile in­tenţionate, stabilite prin hotărâre judecătorească;
  4. prejudiciul a fost cauzat de un salariat aflat în stare de ebrie­tate alcoolică, în stare cauzată de substanțe stupefiante sau toxice;
  5. prejudiciul a fost cauzat prin lipsă, distrugere sau deteriorare intenţionată a materialelor, semi­fabricatelor, produselor, inclusiv în timpul fabricării lor, precum şi a instrumentelor, aparatelor de măsurat, tehnicii de calcul, echi­pamentului de protecţie şi a altor obiecte pe care unitatea le-a eli­berat salariatului în folosinţă;
  6. în conformitate cu legislaţia în vigoare, salariatului îi revine răspunderea materială deplină pentru prejudiciul cauzat angaja­torului în timpul îndeplinirii obli­gaţiilor de muncă;
  7. prejudiciul a fost cauzat în afara exerciţiului funcţiunii.

Salariaţii în vârstă de până la 18 ani poartă răspundere materi­ală deplină doar pentru cauzarea intenţionată a prejudiciului mate­rial, precum şi pentru prejudiciul cauzat în stare de ebrietate alcoo­lică, în stare cauzată de substanțe stupefiante sau toxice sau în urma comiterii unei infracţiuni.

Salariatul este absolvit de răs­pundere materială dacă preju­diciul a fost cauzat în cazuri de forţă majoră, confirmate în modul stabilit, de extremă necesitate, de legitimă apărare, de executare a unei obligaţii legale sau contrac­tuale, precum şi în limitele riscului normal de producţie.

Angajaţii nu răspund pentru pierderile inerente procesului de producţie, care se încadrează în limitele prevăzute de normele tehnologice sau de legislaţia în vigoare, pentru prejudiciile ma­teriale provocate în circumstanţe neprevăzute care nu puteau fi în­lăturate, precum şi în alte cazuri similare.

Ţinând cont de circumstanţele concrete în care a fost cauzat pre­judiciul material, angajatorul este în drept să renunţe, integral sau parţial, la repararea acestuia de către salariatul vinovat.

Pentru prejudiciul cauzat an­gajatorului, salariatul poartă răs­pundere materială în limitele sa­lariului mediu lunar.

Deci, munca pe care urmează să o prestaţi include răspunderea materială personală obligato­rie pentru bunurile care vă sunt transmise în gestiune.

Legea prevede că între angaja­tor şi salariat poate fi încheiat un contract cu privire la răspunderea materială deplină.

Contractul dat se întocmeşte în scris şi poate fi încheiat de an­gajator cu salariatul care a atins vârsta de 18 ani şi care deţine o funcţie sau execută lucrări legate nemijlocit de păstrarea, prelucra­rea, vânzarea (livrarea), transpor­tarea sau folosirea în procesul muncii a valorilor care i-au fost transmise.

Nomenclatorul funcţiilor şi al lucrărilor menţionate, precum şi contractul-tip cu privire la răs­punderea materială individua­lă deplină, au fost aprobate de Guvern (Hotărârea nr. 449 din 29.04.2004).

La caz: casierii, controlorii, controlorii-casieri, precum şi alţi salariaţi care îndeplinesc obli­gaţiile casierilor (controlorilor), conducători de depozite, maga­zii (puncte, secţii), lombarduri, camere de păstrare, alte unităţi şi subdiviziuni de păstrare, prelu­crare, vânzare (livrare), transpor­tare a valorilor, adjuncţii lor; şefii de gospodărie, intendenţii clădi­rilor şi ai altor edificii, magazinerii; agenţii de achiziţie şi/sau aprovi­zionare, expeditorii responsabili de transportare şi alţi salariaţi care efectuează păstrarea, prelucrarea, vânzarea (livrarea), transportarea valorilor, vânzătorii, merceologii cu orice specializare (inclusiv cei superiori, principali), precum şi alţi salariaţi care îndeplinesc funcţii în cadrul unităţilor şi subdiviziunilor (inclusiv ai sectoarelor, punctelor de recepţie, secţiilor, sălilor) din comerţ, alimentaţia publică, de prestare a serviciilor, ai hotelurilor (campingurilor, motelurilor) etc.

Lucrările executate de către sa­lariaţii cu care angajatorul poate încheia contracte scrise cu privire la răspunderea materială sunt: lu­crările de efectuare şi recepţiona­re a tuturor tipurilor de plăţi; de efectuare a calculelor la vânzarea (livrarea) mărfurilor, produselor şi serviciilor (cu sau fără utiliza­rea aparatului de casă, inclusiv prin intermediul vânzătorului, chelnerului sau al altei persoane responsabile pentru efectuarea calculelor); de fabricare şi păstra­re a tuturor tipurilor de tichete,bonuri, abonamente (inclusiv abonamente şi bonuri de cartelă pentru livrarea hranei (produselor alimentare) şi a altor documen­te destinate achitării serviciilor. Lucrările legate de îndeplinirea operaţiilor cu bani lichizi, hârtii de valoare, metale preţioase, mone­de din metale preţioase şi valută; a operaţiilor de emisie, evidenţă, păstrare, eliberare şi nimicire a cardurilor bancare; a funcţiilor de încasare şi transportare a banilor şi a altor valori. Lucrările de pro­curare (recepţionare), vânzare (li­vrare, eliberare) a serviciilor, măr­furilor (produselor), de pregătire a acestora pentru vânzare (livrare, eliberare). Lucrările de primire pentru păstrare, prelucrare (fa­bricare), evidenţă, eliberare a va­lorilor la depozite, baze de apro­vizionare, magazii, puncte, secţii, sectoare, în alte unităţi şi subdivi­ziuni; de eliberare (recepţionare) a valorilor persoanelor care se află în stațiuni balneoclimaterice şi în alte instituţii curativ-profilactice, pensiuni, campinguri, moteluri, case de odihnă, hoteluri, cămine, camere de odihnă, instituţii pen­tru copii, instituţii sportive şi turis­tice, precum şi pasagerilor tuturor tipurilor de transport; de echipare a navelor de pasageri, a vagoane­lor şi a navelor aeriene etc.

În cazul în care salariaţii exe­cută în comun anumite genuri de lucrări legate de păstrarea, prelu­crarea, vânzarea (livrarea), trans­portarea sau folosirea în procesul muncii a valorilor care le-au fost transmise, fiind imposibilă deli­mitarea răspunderii materiale a fiecărui salariat şi încheierea cu acesta a unui contract cu privire la răspunderea materială individua­lă deplină, poate fi instituită răs­punderea materială colectivă (de brigadă). Răspunderea materială colectivă (de brigadă) se institu­ie de către angajator de comun acord cu reprezentanţii salariaţi­lor. Contractul scris cu privire la răspunderea materială colectivă (de brigadă) se încheie între an­gajator şi toţi membrii colectivului (brigăzii).

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și