Membrii Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC) s-au întrunit, recent, într-o nouă ședință.Subiectul principal discutat de Comisie a fost stabilirea salariului minim pe țară de la 1 ianuarie 2023.
Deși Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Confederația Națională a Patronatului au expus viziunile privind cuantumul propus pentru salariul minim, respectiv, sindicaliștii au propus 5000 de lei, care ar reprezenta 50% din salariul mediu prognozat, iar patronatele au anunțat că susțin acest cuantum, dar există rezerve în privința unităților economice care aplică sistemul tarifar de salarizare, Ministerul Finanțelor nu a dat curs solicitării sindicatelor.
Estimările autorităților arată că impactul bugetar al acestei creșteri ar depăși un miliard de lei, ceea ce autoritățile nu își pot permite pentru a acoperi cheltuielile necesare sectorului bugetar. Subiectul în cauză a fost dezbătut pe larg. Sindicatele însă au criticat propunerea respectivă și au prezentat mai multe argumente în favoarea creșterii nivelului salariului minim.
„Dorim o creștere nu doar cantitativă, dar și calitativă”
„Ne dorim nu doar o creștere cantitativă a salariului, ci și o creștere calitativă. Primul motiv este ca salariul minim să poată oferi angajatului posibilitatea de a beneficia de o pensie minimă. Or, în prezent, un salariat care primește 3500 de lei nu poate beneficia de o pensie minimă reieșind din calculele salariale, dar statul compensează diferența. Al doilea motiv este că salariul minim, în sfârșit, în Republica Moldova trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu prognozat. Al treilea motiv este inflația extrem de mare, care în prezent constituie 34%. Aceasta trebuie luată în considerare la creșterile salariale, mai ales că, chiar dacă ar fi o creștere de 34%, aceasta ar însemna o indexare, dar nu o majorare”, a afirmat Igor Zubcu, președintele CNSM.
Acest argument a fost susținut și de către Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM. „De vreme ce suntem țară candidată pentru aderare la UE, evident că ar trebui să mergem pe această cale, nu cu un salariu minim care este acum, dar măcar cum este la vecinii noștri, în România. Este o problemă care există de ceva timp, dar nu cred să fie un impediment pentru sectorul real, că nu putem să majorăm salariul, că nu vom avea de unde plăti. E puțin și 5000, nu mai vorbim de 4000 de lei”, a menționat Sergiu Sainciuc.
Lipsă de specialiști
Un alt argument adus de sindicate pentru a majora salariul minim este lipsa de specialiști, care migrează spre alte domenii mai bine plătite.
„Dacă, acum câțiva ani, domeniul pe care îl reprezint era unul atractiv, cu un salariu bun, astăzi avem un deficit de cadre de circa 20 la sută. Ce ar însemna asta? Că în domeniul energetic, unde lucrărilesunt normate, și unde ar trebui ca acestea să fie făcute de zece oameni, ele se îndeplinesc de șapte persoane. Salariile concurenților sunt mai atractive și avem un furt de cadre bine pregătite, care au lucrat în ramură câte 10-15 ani și au o pregătire profesională bună”, a relevat Margareta Strestian, președinta Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Chimică și Resurse Energetice din Republica Moldova (FSCRE).
În context, Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale, a spus că majorarea salariului minim pe țară până la 5000 de lei ar putea fi posibilă în două trepte, în calitate de alternativă, de exemplu, din 1 ianuarie – 4000 de lei și revizuirea acestui cuantum către 1 iulie. Propunerea nu a fost susținută de sindicate.
Pe ordinea de zi a ședinței au figurat mai multe subiecte, cum ar fi cel cu privire la situația unităților economice în care statul deține cote părți, asigurarea respectării Legii insolvabilității, cu privire la stimularea locurilor de muncă decente la sate și implementarea Parteneriatelor Locale de Ocupare ca instrument inovativ de creare a locurilor de muncă la nivel local.
De asemenea, în cadrul ședinței a fost prezentată aplicația mobilă „Drepturile salariaților”, lansată de CNSM cu suportul Organizației Internaționale a Muncii.
