Republica Moldova, fără perspective mari de dezvoltare

Republica Moldova nu are perspec­tive mari de dezvoltare, acestea fi­ind afectate de o serie de provocări de ordin economic, social și demo­grafic. Starea țării se înrăutățește pe fundalul agravării unei serii de vulnerabilități sistemice. Din punct de vedere economic, creșterea este lentă și nesustenabilă, fiind asoci­ată cu erodarea potențialului și a competitivității.

Mai mult decât atât, creșterea econo­mică nu s-a reflectat în modul corespun­zător asupra creșterii bunăstării populației, având în vedere diminuarea ocupării for­male și creșterea ocupării informale, fapt ce a creat provocări pe termen lung de or­din social. Sunt concluzii vehiculate la cea de-a 5-a ediție a Conferinței internaționale MACRO, cu tema „Moldova 2030 în Europa 2030: Identificarea soluțiilor de dezvoltare într-un mediu dinamic”. La evenimentul organizat de Centrul Analitic Independent Expert–Grup în parteneriat cu Fundația „Friedrich Ebert”, au fost circa 100 de invitați din diverse domenii din Republica Moldova, dar și din străinătate.

În cadrul evenimentului s-a acordat atenție discrepanțelor  sociale. „Carențele modelului de creștere economică s-au răsfrânt, în mod firesc, asupra bunăstării populației. Astfel, deficitul de investiții și de capital a menținut Republica Moldova la un nivel inferior de specializare și de com­petitivitate, fapt ce a agravat discrepanța dintre productivitatea muncii din țara noastră versus țările de referință. Aceasta a afectat și mai mult diferențele privind ca­litatea ocupării, în special, prin prisma in­dicatorilor ce țin de ocuparea informală și de nivelul salariilor”, potrivit Raportului de stare a țării, prezentat de Expert–Grup.

Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, în luarea sa de cuvânt, s-a referit la piața muncii.

„În primele opt luni ale anului curent, numărul de șomeri care a fost înregistrat a fost mai mic decât locurile de muncă declarate vacante. Cu regret, acestea nu pot fi ocupate din cauza insuficienței pre­gătirii profesionale a celor care se află în evidență”, a menționat vicepreședintele CNSM.

Referindu-se la raportul Forumului Eco­nomic Mondial cu privire la competitivită­ţile economiilor naţionale, Sergiu Sainciuc a menționat că, la capitolul indicele capita­lului uman, Moldova a ajuns pe poziția 63 din 130 de țări.

„Se menționează că am avut realizări frumoase la capitolul școlarizare, formarea inițială la nivel de gimnaziu, liceu, dar este o problemă majoră ce ține de formarea profesională la alte niveluri: învățământul secundar profesional, mediu de specialita­te, superior. Avem și o motivare a muncii destul de modestă”, susține Sainciuc.

Sindicatele consideră că motivele prin­cipale în insuficiența forței de muncă cali­ficate sunt lipsa condițiilor adecvate pen­tru dezvoltarea forței de muncă, dar și un salariu decent pentru munca respectivă. În raportul Forumului Economic Mondial s-a menționat că salariul mediu în Moldo­va este cel mai mic, constituind doar 20 la sută din salariul din Uniunea Europeană.

„Sindicatele vor insista ca guvernul să aprobe acel proiect de lege de salarizare unitară a angajaților din sectorul buge­tar. Ca în el să se regăsească normele ce ar asigura o motivare adecvată pentru toți angajații din sectorul bugetar. Este necesar ca la etapa inițială salariul minim să fie de 2000 de lei, la a doua etapă să fie de 2380, la a treia etapă – de cel puțin 3000 de lei. În acest caz, cu toate celelalte plăți, am putea asigura o altă calitate a muncii, dar  și i-am interesa pe cetățeni să nu plece peste hota­re”, a concluzionat vicepreședintele CNSM.

Până în prezent, politicile statului nu au pus suficient accent pe principala sursă de care depinde competitivitatea pe termen lung a țării – oamenii. Astfel, atingerea dezvoltării sustenabile a țării poate fi asi­gurată doar prin implementarea unor po­litici publice axate pe oameni, în special, în cele ce țin de dezvoltarea sectorului privat. Și anume, politicile de dezvoltare a mediu­lui de afaceri ar trebui să pună un accent sporit pe stimularea inițiativelor antrepre­noriale și pe dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, pe facilitarea accesului la capital, asigurarea unui cadru concurențial liber, promovarea ocupării formale și încu­rajarea creării de noi locuri de muncă de­cente prin politici pro-business și pro-oa­meni, precum și reformarea fundamentală a sistemului educațional, care vor asigura prosperitatea și dezvoltarea sustenabilă a Republicii Moldova pe termen lung, se mai menționează în Raportul de stare a țării.