Pentru Republica Moldova, care aspiră să intre în familia europeană, ratificarea Convenției OIM nr. 156 constituie un test de maturitate, o dovadă că este pregătită să respecte drepturile omului sub toate aspectele.
În ședința Comisiei naţionale pentru consultări și negocieri colective din 12 aprilie 2024, una dintre chestiunile incluse pe ordinea de zi a fost cea cu privire la oportunitatea ratificării Convenției OIM nr. 156/1981 privind egalitatea de șanse și egalitatea de tratament pentru lucrători și lucrătoare cu responsabilități familiale.
Convenția OIM nr. 156 a fost aprobată în cadrul celei de-a 67-a sesiuni a Conferinței Internaționale a Muncii din 3 iunie 1981, la Geneva.
Convenția nr. 156 recunoaște importanța susținerii lucrătorilor cu responsabilități familiale, prin care să fie asigurată o egalitate efectivă de șanse și de tratament între bărbații și femeile care au responsabilități familiale și între acești lucrători și ceilalți angajați.
Până la momentul actual, Convenția a fost ratificată de 45 de state.
Convenția nr. 156 și Recomandarea nr. 165/1981 recunosc că multe dintre problemele cu care se confruntă toți lucrătorii sunt agravate în cazul lucrătorilor cu responsabilități familiale și, prin urmare, este necesar de a îmbunătăți condițiile acestora, atât prin măsuri care să răspundă nevoilor lor speciale, cât și prin măsuri menite să îmbunătățească condițiile lucrătorilor în general.
Convenția se aplică lucrătorilor și lucrătoarelor care au responsabilități în legătură cu copiii lor aflați în întreținere, dar, de asemenea, se aplică și lucrătorilor și lucrătoarelor care au responsabilități în legătură cu alți membri ai familiei lor apropiate, care au nevoie în mod clar de îngrijirea sau de sprijinul lor, atunci când aceste responsabilități le limitează posibilitățile de a se pregăti, de a intra, de a participa sau de a avansa în activitatea economică.
Statul trebuie să stabilească drept obiectiv al politicii naționale respectarea prevederilor Convenției OIM nr. 156
Art. 3 al Convenției prevede că statul trebuie să stabilească drept obiectiv al politicii naționale de a permite persoanelor cu responsabilități familiale care au un loc de muncă sau doresc să aibă un loc de muncă să își exercite acest drept fără a fi supuse discriminării și, în măsura în care este posibil, fără conflict între locul de muncă și responsabilitățile familiale.
În acest sens, statul are obligația de a lua toate măsurile compatibile cu condițiile și posibilitățile naționale: pentru a permite lucrătorilor cu responsabilități familiale să își exercite dreptul la libera alegere a locului de muncă; pentru a ține seama de nevoile acestora în ceea ce privește condițiile de muncă și de securitate socială; pentru a dezvolta sau a promova serviciile comunitare, publice sau private, cum ar fi serviciile de îngrijire a copiilor și serviciile și facilitățile pentru familie.
Concomitent, Convenția stabilește că măsurile întreprinse trebuie să vizeze : promovarea informării și educația, care să genereze o mai bună înțelegere de către public a principiului egalității de șanse și de tratament între lucrători și lucrătoare și a problemelor lucrătorilor cu responsabilități familiale; măsuri în domeniul orientării și formării profesionale, pentru a permite lucrătorilor cu responsabilități familiale să se integreze și să rămână integrați în forța de muncă, precum și să se reintegreze în forța de muncă după o absență cauzată de aceste responsabilități; responsabilitățile familiale nu trebuie să constituie, ca atare, un motiv pentru încetarea contractului de muncă.
Prevederile Convenției 156 pot fi aplicate pe etape, dacă este necesar, ținând seama de condițiile naționale
Este de remarcat faptul că, în sensul acestei Convenții, măsurile pot fi aplicate prin legi sau regulamente, convenții colective, regulamente de întreprindere, hotărâri arbitrale, hotărâri judecătorești sau o combinație a acestor metode, sau în orice alt mod compatibil cu practicile naționale care poate fi adecvat, ținând seama de condițiile naționale. Iar prevederile Convenției pot fi aplicate pe etape, dacă este necesar, ținând seama de condițiile naționale: cu condiția ca măsurile de punere în aplicare care sunt luate să se aplice în orice caz tuturor lucrătorilor care intră sub incidența articolului 1 alineatul (1), adică părinților cu copii.
Analizând prevederile legislației naționale, experții din sindicate constată că la etapa actuală aceasta conține mai multe prevederi menite să susțină și să asigure reconcilierea vieții profesionale cu cea de familie.
Pornind de la cele menționate, experții sindicali consideră oportună inițierea procesului de ratificare a Convenției OIM nr. 156/1981, care să contribuie la îmbunătățirea situației salariaților cu responsabilități familiale.
Cui îi este adresată Convenția OIM nr. 156/1981 privind egalitatea de șanse și egalitatea de tratament pentru lucrători și lucrătoare cu responsabilități familiale? Fiecare stat membru care ratifică
Convenția își stabilește ca obiectiv al politicii naționale să permită persoanelor cu responsabilități familiale care sunt angajate sau doresc să se angajeze să își exercite dreptul de a face acest lucru fără a fi supuse discriminării și, în măsura în care este posibil, fără a exista un conflict între angajarea lor și responsabilitățile familiale.
Convenția are menirea de a permite lucrătorilor cu responsabilități familiale să își exercite dreptul la libera alegere alocului de muncă; a ține seama de nevoile lor în ceea ce privește condițiile de muncă și de securitate socială; a ține seama de nevoile lucrătorilor cu responsabilități familiale în planificarea comunitară; dezvoltarea sau promovarea serviciilor comunitare, publice sau private, cum ar fi serviciile și facilitățile de îngrijire a copiilor și a familiei; promovarea informării și educația care să genereze o mai bună înțelegere de către public a principiului egalității de șanse și de tratament între lucrători și lucrătoare și a problemelor lucrătorilor cu responsabilități familiale, precum și un climat de opinie care să conducă la depășirea acestor probleme; măsuri în domeniul orientării și formării profesionale, pentru a permite lucrătorilor cu responsabilități familiale să se integreze și să rămână integrați în forța de muncă, precum și să se reintegreze în forța de muncă după o absență cauzată de aceste responsabilități; responsabilitățile familiale să nu constituie motiv pentru încetarea contractului de muncă.
Pe 28 noiembrie, la Institutul Muncii va avea loc o masă rotundă, unde se va discuta despre importanța ratificării Convenției nr. 156 OIM, eveniment la care vor participa lideri sindicali parteneri sociali din partea Guvernului și a Patronatului. „Vocea poporului” va reflecta pe larg acest eveniment în numărul din 6 decembrie.