În fiecare an, în Republica Moldova se aruncă peste 231 de mii de tone de alimente, ceea ce înseamnă aproape 71 de kilograme pe cap de locuitor. Problema, departe de a fi doar una economică, are implicații grave asupra mediului și a securității alimentare. De la gospodării, restaurante și magazine, până la ferme, fiecare verigă a lanțului alimentar contribuie la acest fenomen alarmant.
Potrivit datelor oficiale, peste 800 de agenți economici raportează anual pierderi alimentare de 1,4 miliarde de lei, sumă care ar putea fi redirecționată spre sprijinul persoanelor vulnerabile sau pentru dezvoltarea de programe sociale. În paralel, risipa contribuie masiv la poluare, emisia de gaze cu efect de seră și consumul excesiv de resurse naturale: apă, terenuri, energie.
Specialiștii atrag atenția că, la nivel global, o treime din alimentele produse ajung să fie aruncate, generând aproape 10% din emisiile totale de gaze cu efect de seră. R. Moldova nu face excepție. De fapt, lipsa unor politici coerente de prevenire și educare agravează constant problema.
Pentru a combate acest flagel, Primăria Chișinău a lansat recent campania municipală „Zero risipă în educație”, cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare asupra Risipei Alimentare, marcată pe 29 septembrie. Campania s-a transformat într-un concurs la care participă 75 de școli, grădinițe și centre extrașcolare, implicând elevi, profesori și părinți în acțiuni concrete de reducere a risipei: lecții tematice, ateliere, expoziții și campanii de informare.
Punctul culminant va avea loc pe 17 octombrie, când vor fi premiate cele mai inovative inițiative instituționale. Această acțiune vine să promoveze o cultură a respectului față de hrană și față de efortul depus pentru a o produce.
Ce putem face, concret?
Chiar și la nivel individual, putem avea un impact important. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură recomandă câteva măsuri simple, dar eficiente. În primul rând, să cumpărăm inteligent. Înainte de a merge la magazin, să facem o listă de cumpărături și să evităm achizițiile în plus.
Mai este nevoie de ales legumele sau fructele care nu arată perfect, dar sunt la fel de gustoase. De asemenea, trebuie de depozitat corect alimentele. De exemplu, să nu punem bananele lângă alte fructe, deoarece produc etilenă și accelerează alterarea.
În frigider trebuie să existe o organizare. Adică să fie aplicată regula „primul intrat, primul ieșit”, pentru a consuma alimentele înainte să expire.
Risipa alimentară nu este doar o statistică. Este un simptom al unui sistem ineficient, dar și o oportunitate de schimbare. Fiecare gest contează. Fie că alegem să nu aruncăm mâncarea, să informăm un copil sau să susținem o inițiativă locală.
Combaterea risipei alimentare înseamnă respect față de hrană, față de muncă și față de cei care duc lipsă.
