28 iulie 2021
Chisinau
Social

O tentativă de a compromite sindicatele sau furtună într-un pahar cu apă

Loading
Social O tentativă de a compromite sindicatele sau furtună într-un pahar cu apă
O tentativă de a compromite sindicatele sau furtună într-un pahar cu apă
Vocea poporului

Obiecții scrise asupra Raportului Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor înstrăinării patrimoniului sindicatelor din Republica Moldova din 30 aprilie 2021 Raportul Comisiei de anchetă pentru elu­cidarea circumstanțelor înstrăinării patrimo­niului sindicatelor din Republica Moldova din 30 aprilie 2021 este compus dintr-un preambul și 5 titluri.

În preambul, pe lângă aspectele proce­durale de constituire, a componenței comi­siei de anchetă, precum și a documentelor studiate, este invocat scopul Comisiei, și anume: de a elucida sub toate aspecte­le obiective – de fapt și de drept – cazuri­le de gestionare și înstrăinare frauduloasă a patrimoniului sindicatelor din Republica Moldova prin intermediul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova și de a da o apreciere politică acțiunilor/inacțiunilor organelor statului împuternicite cu oprirea încălcărilor de lege și abuzurilor, care au dus la dispariția patrimoniului statului sub aco­perirea sindicatelor.

În Titlul I, intitulat „Obținerea dreptului de proprietate asupra patrimoniului sindical”, în special, se menționează că patrimoniul sindical a fost transmis de la Confederația Generală a Sindicatelor către Federația Sin­dicatelor Independente din Moldova, al cărei succesor este Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, prin Hotărârea Comitetului Executiv al Confederației Gene­rale a Sindicatelor nr. 2-14b din 22 septem­brie 1992 și a Actului de predare-primire din 20 ianuarie 1993.

În opinia membrilor Comisiei, acest trans­fer ar fi viciat din următoarele motive:

  • Dreptul de succesiune asupra acestui patrimoniu l-ar avea, într-o oarecare măsu­ră, și statul, deoarece majoritatea obiecti­velor administrate în perioada sovietică de organizațiile sindicale au fost construite din mijloace financiare ale fondului de asistență socială și prin contribuția financiară a unor întreprinderi de stat și a colectivelor de muncă;
  • Transmiterea celor 50 de bunuri, care formau patrimoniul sindical transmis, printr-un singur act, ar contraveni legislației, pen­tru că fiecare bun ar fi trebuit să fie transmis separat și legislația prevede că atunci când proprietatea nu are stăpâni legali, dreptul de proprietate ar reveni celui care în ultimii 10 ani a gestionat-o;
  • În procesele de judecată sindicatele ar fi prezentat documente oficiale cu date vădit false;
  • Actul de predare-primire din 20 ianua­rie 1993 ar fi falsificat și semnat post-factum la sfârșitul anilor 90, cu dată retroactivă.

În Titlul II, intitulat „Înstrăinarea patrimo­niului sindical”, în special, se menționează că Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, fiind proprietară de bunuri imobi­le, a înstrăinat netransparent și prin metode frauduloase mai multe bunuri imobile, pre­ponderent la prețuri subevaluate, manifes­tate prin:

  • evaluări imobiliare modificate cu di­minuarea prețului real (cazurile: Hotelul “Turist”, Pensiunea “Flora”, Hotelul “Cosmos”, complexele sportive “Moldova” etc.);
  • falimentarea imobilelor și a între­prinderilor gestionate de sindicate, cu ul­terioară vânzare a acestora (cazurile: Ban­ca Comercială “Bancosind” SA; Compania de trust “Divident”; Compania de asigurări “Assind”; Baza de producție SA “Consind”; compania de construcție “Kișiniovkurort-stroi” – anihilată cu tot cu active, inclu­siv o bază auto importantă; compania de construcții “Moldukrstroi” – anihilată cu tot cu active, inclusiv o baza auto impor­tantă; Sanatoriul pentru copii “Speranța” din or. Sergheevka, Ucraina; alte 32 de centre sindicale național–ramurale, care în­truneau circa 600.000 de membri ai sindi­catelor).

Se mai menționează că bunurile vândute de CNSM ulterior au fost revândute de către cumpărători, iar altele gajate, la prețuri mult mai mari.

În Titlul III, intitulat „Estimarea fraudelor din tranzacțiile de înstrăinare”, Comisia face o evaluare proprie a 43 de bunuri imobi­le înstrăinate, prezentând diferența dintre prețul evaluării și prețul înstrăinării drept prejudiciu cauzat statului și cetățenilor RM în general, în Anexa nr. 1. În Anexa nr. 2, sunt prezentate alte 43 de bunuri imobile supuse tranzacțiilor de înstrăinare de către CNSM, care nu au putut fi evaluate din lipsa acce­sului la informații.

O tentativă de a compromite sindicatele sau furtună într-un pahar cu apă

În Titlul IV, intitulat „Concluzii”, sunt reite­rate concluziile din Titlurile I și II.

În Titlul V, intitulat „Recomandări”, fără să reproducem conținutul integral, în special, menționăm următoarele recomandări ale Comisiei:

  • Parlamentul să constate drept neîn­temeiat refuzul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova de a colabora cu Comisia de anchetă;
  • Să se constate circumstanțele, interese-le, precum și persoanele interesate în aprobarea Statutului CNSM, care reflectă prevederile privind succesiunea de drept a CNSM bazată pe permisibilitatea înstrăi­nării obiectivelor patrimoniale la valoarea cărora au contribuit majoritatea cetățenilor prin contribuții bănești din veniturile sa­lariale, precum și prevederile ce țin de circumstanțele aprobării prevederilor statu­tului privind dreptul CNSM de a nu se su­pune oricărui control din partea autorităților publice, precum și a prevederilor ce țin de lipsa de subordonare a CNSM autorităților publice;
  • Punerea în sarcina Guvernului Repu­blicii Moldova de a aborda, la una dintre ședințele sale, subiectul determinării cotei de stat în obiectivele sindicale, că urmare a tăinuirii de către conducerea organizațiilor sindicale a unui șir de documente privind cofinanțarea obiectivelor sindicale;
  • Lipsa unei monitorizări privind gesti­unea patrimoniului sindicatelor din partea statului, cauzat de vidul legislativ, impune necesitatea urgentă de modificare a nor­melor/actelor legislative, în special, a Legii Sindicatelor nr.1129 din 07.07.2000, de că­tre Parlament în sensul recunoașterii patri­moniului sindicatelor drept componentă a patrimoniului public. Principalul argument în acest sens fiind contribuția practic a fie­cărui cetățean angajat la construcția aces­tor obiective patrimoniale. În acest sens, se atestă inacțiuni din partea statului privind respectarea drepturilor constituționale la asistența medicală, precum și încălcarea principiilor garantării dreptului la asistență medicală, conform cadrului legal în vigoare.

În urmă examinării Raportului Comisiei de anchetă din 30 aprilie 2021, am ajuns la concluzia că acesta are un caracter de­clarativ. Chiar de la început, s-a pornit de la o prezumție de vinovăție și acuzare a Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova de fraudare, conține prevederi care nu corespund realității și nu au un suport probant, iar unele concluzii și recomandări, în mod vădit, sunt în contradicție cu pre­vederile legislației naționale, precum și ale unor tratate internaționale, ratificate de că­tre Republica Moldova, și anume:

Sindicatele se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit cu statutele lor, în condi­ţiile legii (art. 42 din Constituție).

Sindicatele, în activitatea lor, sunt inde­pendente faţă de autorităţile publice de toate nivelurile, faţă de partidele politice, de asociaţiile obşteşti, faţă de patroni şi asocia­ţiile acestora, nu sunt supuse controlului lor şi nu li se subordonează. Este interzis orice amestec de natură să limiteze drepturile sin­dicatelor sau să împiedice realizarea acesto­ra (art. 5 din Legea sindicatelor).

Statutul juridic al sindicatului, că subiect al dreptului de proprietate, este bazat pe normele dreptului internaţional, pe preve­derile Constituţiei, ale Codului civil, ale le­gislaţiei cu privire la proprietate, prezentei legi, ale altor acte normative, precum şi ale statutului sindicatului (art. 25 al Legii sindi­catelor).

Patrimoniul sindicatelor constituie pro­prietatea privată a unei persoane juridice de drept privat.

În calitate de titular al dreptului de propri­etate, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova are competența discreționară de a decide asupra modului de folosință / dispoziție cu privire la patrimoniul său (art. 25 al Legii sindicatelor; art. 34 al Statu­tului CNSM).

Nici o lege nu abilitează nici o autoritate publică a Statutului, inclusiv Parlamentul, să verifice chestiunile ce țin de oportunitatea actelor de dispoziție sau administrare ale Sindicatelor cu privire la patrimoniul său, dimpotrivă, îndeamnă la respectarea drep­turilor și a garanțiilor sindicatelor (art. 29, art. 31 și art. 37 ale Legii sindicatelor).

Dreptul sindicatelor de a poseda și dis­pune de proprietatea proprie, care era deli­mitată de proprietatea de stat, a fost recu­noscut încă din perioada sovietică, perioadă în care a fost în vigoare Codul civil, adoptat la data de 26.12.1964 (a se vedea art. 99 și art. 100), precum și Legea nr. 459/1991 cu privire la proprietate (a se vedea art. 29).

Art. 4 al Codului civil (în redacția din 1964) stipula că drepturile și obligațiile civile (inclusiv dreptul de proprietate) iau naştere din temeiurile prevăzute de legislaţia Uniu­nii RSS şi a RSS Moldoveneşti, precum şi din actele cetăţenilor şi organizaţiilor care, deşi nu sunt prevăzute de lege, generează, în vir­tutea principiilor generale şi sensului legis­laţiei civile, drepturi şi obligaţii civile.

În contextul acestor prevederi legale și statutare, Hotărârea Comitetului Executiv al Confederației Generale a Sindicatelor nr. 2-14b din 22 septembrie 1992 și Actul de predare-primire din 20 ianuarie 1993 constituie acte juridice civile, prin care s-a transmis, cu titlu gratuit, dreptul de propri­etate asupra unui patrimoniu (50 de bunuri) de la Confederația Generală a Sindicatelor către Federația Sindicatelor Independente din Moldova. Actul juridic civil poate avea că obiect un singur bun sau o pluralitate de bunuri și, sub acest aspect, concluzia Comi­siei precum că transmiterea ar fi viciată și ar fi trebuit să se facă prin acte juridice sepa­rate pentru fiecare bun aparte nu are suport juridic. Este la discreția părților actului juridic civil de a decide asupra obiectului acestuia.

Aceste bunuri nu au fost fără stă­pân, după cum se menționează în Raport, ci au aparținut cu drept de proprietate Confederației Generale a Sindicatelor și transmise, ulterior, în proprietatea Federației Sindicatelor Independente din Moldova, al cărei succesor este Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova.

De asemenea, concluzia Comisiei precum că Actul de predare-primire din 20 ianuarie 1993 ar fi falsificat are un caracter pur decla­rativ și nu corespunde realității, din moment ce părțile semnatare îl recunosc că fiind va­labil și executat.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova nu deține anumite informații sau documente care ar confirma contribuții fi­nanciare ale statului Republica Moldova în construcția bunurilor imobile care i-au fost transmise de către Confederația Generală a Sindicatelor.

Însă chiar dacă statul Republica Moldova (RSSM), prin organele și organizațiile (între­prinderile ) sale ar fi contribuit financiar la construcția acestor 50 de bunuri sau a altor bunuri care aparțin organizațiilor sindicale, oricum dreptul de proprietate asupra aces­tor bunuri ar aparține exclusiv organizației sindicale, deoarece această contribuție ar fi calificată drept o liberalitate în favoarea sindicatului, cu excepția cazului când între organul sau organizația de stat ar exista în­cheiată o convenție de investiții comune în construcția unui sau a unor bunuri imobile, cu determinarea mărimii investiției fiecăruia, precum și a cotelor părți ce le revin.

Statul (prin organele și organizațiile sale), preponderent în perioada sovietică, a susținut sindicatele și avea dreptul de a con­tribui la dezvoltarea mișcării sindicale atât financiar, cât și prin transmiterea în propri­etate a unor bunuri, dar după transmiterea în proprietate a acestor bunuri, dreptul de a dispune de ele aparține exclusiv proprieta­rului, adică sindicatelor, în conformitate cu statutele lor (a se vedea art. 25 alin. (3) al Legii sindicatelor, art. 34 al Statutului CNSM, art. 93 și art. 99 ale Codului civil (în redacția anului 1964)).

Complexul sportiv IUNOSTI, MOLDO­VA, complexele hoteliere COSMOS, TURIST, FLORA, Palatul de Cultură al Sindicatelor, imobilul de pe stradă Pușkin 26 reprezentau active neperformante, care generau pierderi și necesitau investiții costisitoare, din care cauză au și fost vândute.

Nu au fost vândute în secret, cum se menționează în Raport, ci au fost vândute prin hotărârea organului colegial al CNSM, Comitetului Confederal, și tot prin hotărârile organului colegial, o bună parte a mijloace­lor financiare obținute din vânzarea acestor bunuri au fost investite în infrastructura Sa­natoriului „Nufărul Alb”, a Sanatoriului „Co­dru”, Sanatoriului „Bucuria-Sind”, Institutu­lui Muncii, Caselor de odihnă pentru copii din or. Vadul lui Vodă – „Perlele Nistrului” și Campingul Vadul lui Vodă, care prestează servicii de întremare a sănătății pentru oa­meni și pentru odihna de vară pentru copii.

Spre a nu admite speculații, evaluarea prețului de piață al celor mai costisitoare imobile nu s-a făcut la societăți private, ci la Întreprinderea de Stat Centrul de Expertiză și Evaluare.

Despre faptul că imobilele respective au fost revândute sau nu, precum și cu ce preț, nu cunoaștem, nu ne privește și nu ne pu­tem pronunța.

De asemenea, nu ne este clar și nu ne pu­tem pronunța cum a făcut evaluarea acestor imobile Comisia de anchetă de a ajuns la așa diferențe mari de preț, deoarece Raportul nu conține acte despre evaluare.

În Anexa nr. 1 a Raportului, intitula­tă „Evaluarea fraudelor financiare în baza tranzacțiilor de înstrăinare a patrimoniului Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova”, este prezentată valoarea fraudei în mărime de 968,555 milioane de lei, care se compune din valoarea bunurilor imobi­le și a terenului aferent, conform estimării Comisiei de anchetă, pe când, în realita­te, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova nu a deținut, nu deține și nu a înstrăinat dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente bunurilor imobile enu­merate. Conform calculelor prezentate de Comisia de anchetă, din suma de 968,555 milioane de lei, valoarea terenurilor aferente acestor bunuri imobile reprezintă 602,866 milioane de lei.

O tentativă de a compromite sindicatele sau furtună într-un pahar cu apă

În Anexa nr. 2 a Raportului, intitulată „Informația cu privire la bunurile imobile supuse tranzacțiilor de înstrăinare de către Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova”, care nu pot fi evaluate din lipsa accesului la informații, sunt incluse imobi­lele Sanatoriului „Nufărul Alb” (nr. de ordi­ne 4), Sanatoriului „Codru” (nr. de ordine 3), Sanatoriului „Bucuria-Sind” (nr. de ordine 18 – 20), Casele de odihnă „Perlele Nistrului” (nr. de ordine 24), Campingul Vadul lui Vodă (nr. de ordine 25 – 34), sediul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (nr. de ordine 17), Institutului Muncii (nr. de ordine 14 – 16), care nu au fost niciodată scoase la vânzare și nici nu se intenționează înstrăi­narea acestora, dimpotrivă, sunt imobile în care se fac investiții pentru modernizarea și asigurarea funcționalității acestora.

Este foarte straniu că Comisia de anchetă nu a reușit să obțină informații despre aces­te imobile, care sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile, care este un registru pu­blic de publicitate și informația despre ele poate fi oferită oricărei persoane care adre­sează Agenției Servicii Publice o cerere în acest sens.

Actele juridice la care se face referire în Raport precum că au fost studiate de către Comisia de anchetă, în mod evident nu sunt suficiente pentru o examinare obiectivă și completă a aspectelor propuse, iar faptul că doar în temeiul lor s-a ajuns la concluziile invocate, ne face să credem că am intuit co­rect că relele intenții au existat încă înain­te de a fi constituită Comisia, motiv pentru care am și refuzat colaborarea.

Este regretabil faptul că se încearcă in­ducerea oamenilor în eroare prin răspândi­rea acestor informații defăimătoare despre Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, că se lansează direct un atac asupra proprietății și independenței sindicale în ra­port cu autoritățile publice de către o Comisie a Parlamentului, deși această independență a sindicatelor în raport cu autoritățile pu­blice a fost transpusă în legislația națională tot de către Parlament, în urma ratificării, la data de 26 septembrie 1995, a Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 87 din 09.07.1948 privind libertatea asocierii și protecția dreptului la organizație.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova califică raportul Comisiei de anchetă că fiind defăimător și este hotărâtă să-și apere proprietatea și independența, de care se vrea a fi lipsită, prin toate mijloacele legale.

În contextul celor menționate mai sus, solicităm Comisiei de anchetă a Parlamentu­lui să ne comunice următoarea informație:

  1. Dacă Comisia de anchetă dispune de anumite rapoarte de evaluare a bunurilor imobile menționate în Anexa nr. 1 a Rapor­tului sau nu dispune? Dacă dispune, solici­tăm să ne fie transmise copii de pe ele pen­tru a fi studiate.
  2. De ce Comisia de anchetă a inclus în Anexa nr. 1 a Raportului și valoarea terenu­rilor aferente bunurilor imobile menționate, de aproximativ 603.000.000 de lei, având în vedere că terenurile respective sunt proprie­tate a statutului și nu au făcut obiectul vreu­nor tranzacții cu participarea Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova?
  3. Dacă Comisia de anchetă dispune sau nu de anumite documente care ar confirmă contribuția Statului Republica Moldova la construcția bunurilor imobile care aparțin sau au aparținut cu drept de proprietate Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova? Dacă dispune, solicităm să ne fie comunicate copii de pe ele pentru a fi stu­diate.

 

Oleg BUDZA, președintele CNSM 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și