Pandemia de Covid-19 a demonstrat încă o dată lumii întregi cât de important e sistemul de sănătate și că acest domeniu ar trebui să fie prioritar la capitolul finanțare din partea statului, pentru a putea oferi populației servicii medicale de calitate. De exemplu, cheltuielile pentru ocrotirea sănătății în Republica Moldova, raportate la Produsul Intern Brut, sunt de 2,2 ori mai mici decât media din UE. Cheltuielile publice pentru sănătate au constituit doar 4,1% din PIB în anul 2019 față de 5,6% în anul 2010.
Dar pentru că lucrurile nu mai pot fi lăsate la voia întâmplării, într-o dinamică negativă, a fost elaborată Strategia Națională de Sănătate pentru anii 2022-2031.
Documentul are șase componente de bază pe care se va axa următorul plan de activitate al Ministerului Sănătății. Printre acestea se numără guvernarea sistemului de sănătate, finanțarea acestuia, resursele umane din domeniu, medicamente și dispozitive medicale, prestarea serviciilor de sănătate, sănătatea publică. Cei interesați de detaliile strategiei
vor putea vedea documentul de-acum încolo pe pagina de transparență decizională www.particip.gov.md. Scopul esențial al strategiei este de a dezvolta sistemul național de sănătate în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2030 (ODD).
Șase componente de bază
Proiectul Strategiei Naționale de Sănătate 2031 reprezintă prin-cipalul document de politici publice de planificare strategică pentru sistemul de sănătate, care va cuprinde șase componente de bază în următorii 10 ani.
În linii generale, în următorii 10 ani, Ministerul Sănătății își propune să atingă cinci obiective specifice:
- Dezvoltarea și aplicarea unui proces decizional transparent prin care Ministerul Sănătății și instituțiile sistemului de sănătate comunică eficient și accesibil cetățenilor Republicii Moldova și părților interesate despre deciziile ce urmează să fie luate.
- Creșterea nivelului de responsabilizare a instituțiilor sistemului de sănătate pentru acțiuni și inacțiuni în domeniu și comunicarea acestora cu regularitate către toate părțile interesate și cetățenilor.
- Creșterea nivelului de participare a părților interesate și cetățenilor în procesul decizional în sănătate și asigurarea participării active și fără constrângeri în cadrul deliberărilor.
- Fortificarea mecanismelor prin care procesele de reprezentare, luare a deciziilor, angajare în instituțiile sistemului de sănătate, care sunt angajate în executare și care promovează integritatea la toate nivelurile (individual, instituțional și de sistem).
- Dezvoltarea capacităților sistemului de sănătate și a instituțiilor medicale în oferirea de soluții informate de evidențe și rezultate ale cercetărilor științifice care să asigure cel mai bun rezultat, dintre resursele alocate și obiectivele stabilite susținute de un sistem robust de monitorizare și evaluare a politicilor.
Referindu-se la Strategia Națională de Sănătate pentru anii 2022-2031, Aurel Popovici, pre-ședintele Federației Sindicale „SĂNĂTATEA”, a pus accentul pe resursele umane.
„Este binevenit faptul că unul dintre pilonii acestei strategii ține de resursele umane. Noi ne dorim ca acțiunile propuse să fie întreprinse cât mai rapid. Angajații din sistem trebuie să fie asigurați cu toate cele necesare ca ei să poată să-și desfășoare activitatea în condiții optime. Încă în anul 2016, a fost adoptată Strategia de dezvoltare a resurselor umane din sistemul de sănătate pentru perioada 2016-2025. Pe hârtie au fost stipulate niște lucruri foarte bune, dar aceste idei nu au dat rezultatele așteptate. Acea strategie se baza pe faptul că Organizația Mondială a Sănătății, într-un studiu făcut în 2015-2016, prevestea o lipsă a lucrătorilor medicali în Europa în 2020, cifrată la un milion de persoane”, a menționat liderul sindical.
Sindicatele din sănătate pun accentul pe resursele umane
Aurel Popovici a menționat faptul că, în condițiile în care există o criză globală de lucrători medicali, e greu să-i reții pe tinerii absolvenți într-un sistem cu salarii mici, cu condiții de muncă grele etc.
„Ne îngrijorează acest lucru și trebuie de întreprins ceva, ca tine-rii să dorească să rămână în sistemul nostru de sănătate. Motivul este că ei au posibilitatea de a merge să profeseze în alte țări, unde nivelul de salarizare e cu mult mai înalt și sistemul medical este mai dezvoltat”, a spus acesta.
Strategia Națională de Sănătate pentru anii 2022-2031 se va afla în dezbateri publice timp de o lună, adică până la finele lunii ianuarie curent, după care va fi prezentat Cabinetului de miniștri, care urmează să-l aprobe.