Deși unele restricții privind pandemia de coronavirus vor fi anulate, începând cu 1 iunie, iar unele întreprinderi din sfera hoteluri, restaurante și cafenele (HORECA), dar și din turism, își vor relua activitatea, mai mulți salariați din domeniile respective ar putea deveni șomeri.
Îngrijorarea vine din partea Valentinei Chiriac, președinta Fe-derației Sindicale „SindLUCAS” și vicepreședinta Comitetului Sectorial pentru formare profesională în domeniu, care a vorbit la acest subiect în cadrul primei conferințe online, desfășurată de comitet, de la debutul pandemiei de coronavirus.
„În acest sens, e nevoie de instruirea sau recalificarea anga-jaților respectivi, pentru ca ei să se poată regăsi pe piața muncii. Așteptăm o reacție de la ministere, de la Asociația „Măr”, de la alte instituții și organizații din domeniu: trebuie să ne unim și să rezolvăm problema”, a relevat Valentina Chiriac.
Tot mai puțini turiști vizitează Republica Moldova
În alt context, liderul sindical a menționat că, deși Comitetul Sectorial pentru formare profesională în comerț, hoteluri și restaurante (CSFPCHR) a fost creat acum doi ani, mulți agenți economici nu sunt încă deschiși spre colaborare în acest sens. „Am invitat la actuala conferință mai mulți reprezentanți ai administratorilor, dar foarte puțini s-au conectat la eveniment. Avem susținere din partea statului pentru mai multe proiecte ale comitetului sectorial, însă agenții economici nu ne vin în întâmpinare. Din această cauză, dialogul nu este, deocamdată, unul eficient”, a adăugat liderul sindical.
Iuliana Drăgălin, secretar de stat la Ministerul Economiei și Infrastructurii, a descris elementele lanțului valoric în sfera turismului, lanț potrivit căruia pot fi elaborate standarde ocupaționale pentru mai multe meserii.
Responsabilul de la minister a menționat că, în ultimii ani, a sporit numărul cetățenilor moldoveni care au plecat peste hotare, iar numărul turiștilor care au vizitat Republica Moldova a scăzut. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, peste 50 de mii de cetățeni moldoveni au mers peste hotare, în 1992. În 2018, acest indicator a sporit până la 260 de mii de turiști. „Este bine, doar că asta înseamnă că scoatem mai mulți bani din țară, iar la noi intră mai puțini”, a opinat sursa citată.
În ceea ce privește turismul receptor, Iuliana Drăgălin a precizat că, în 1992, R. Moldova a avut în jur de 300 de mii de vizitatori din alte state, ca în 2018 să înregistreze doar 20 de mii de turiști străini.
„Sectorul turism are mult de lucrat la capitolul competențe – trebuie dezvoltată industria ospi-talității, îmbunătățite serviciile în sfera transport, e nevoie de dezvoltarea sistemului financiar-bancar, dar și a sectorului sănătate”, a detaliat Iuliana Drăgălin.
Lanțul valoric și alte soluții
Totodată, oficialul de la ministerul de resort susține că, pentru a spori numărul turiștilor care vin în țară, e nevoie de a dezvolta lanțul valoric în acest domeniu. „Primul element al lanțului este rezervarea. E nevoie ca site-urile de turism, centrele de apel să fie bine puse la punct, iar ghizii să posede mai multe limbi străine, cel puțin rusa și engleza”, a punctat Iuliana Drăgălin.
„Cei mai mulți turiști ajung la noi cu transportul aerian, însă biletele de avion cu destinația R. Moldova sunt mai scumpe decât în țările vecine, România și Ucraina. Festivalul Vinului de la Chișinău este evenimentul care a atras cei mai mulți turiști. Totodată, există și alte destinații turistice – râuri, lacuri, peșteri, însă e nevoie de a dezvolta căile de acces spre ele, pentru a spori numărul vizitatorilor străini”, a subliniat secretarul de stat de la Ministerul Economiei.
Și capitolul instruirea cadrelor în domeniile turism și HORECA are încă multe lacune. Mai mulți pedagogi care predau în instituții de învățământ din această sferă au relevat că în Chișinău situația este monitorizată, dar altfel stau lucrurile în teritoriu. Pentru formarea competențelor profesionale, cadrele didactice nu au manuale și îndrumare metodice. Totodată, accesul la unele resurse informaționale de pe internet este dur restricționat, deja de un an. Cadrele didactice nu au de unde să se documenteze despre standardele ocupaționale din domeniu, iar în acest sens este nevoie de un centru metodic, la fel cum există în subordinea Ministerului Agriculturii, au spus pedagogii.
Pe de altă parte, Liliana Posțan, secretar tehnic al CSFPCHR, a afirmat că, din anul curent, este deschis Registrul profilurilor și standardelor ocupaționale, elaborat de membrii comitetului sectorial respectiv.
Sursa citată a adăugat că Proiectul „Dezvoltarea competențelor profesionale ale resurselor umane din comerț, hoteluri și restaurante prin alianțe sectoriale – FOR competent”, care este implementat în anul curent de CSFPCHR, are menirea de a crea și fortifica alianțe sectoriale pentru dezvoltarea competențelor profesionale în domeniu, în corespundere cu așteptările agenților economici.
„Pentru a obține rezultate, trebuie să creăm alianțe sectoriale, care vizează principalii actori din domeniu și autoritățile publice. Este foarte important că autoritățile publice centrale sunt prezente la conferință, dar ne-am dori ca și autoritățile publice locale să fie incluse în proiectul nostru”, a precizat Liliana Posțan, care este coordonatorul Proiectului „FOR competent”.
La conferința online au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, agenți economici, inclusiv din Italia, care au afaceri în Republica Moldova, membri ai Comitetului sectorial pentru formare profesională în domeniul respectiv din România, Nadejda Rusnac, președinta Comitetului Sectorial pentru formare profesională în industria ușoară moldovenească.