Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).
Ion PREGUZA
expert
în Departamentul juridic al CNSM
Întrebările cititorilor, adresate prin intermediul ziarului
Stimată redacţie a ziarului „Vocea poporului”, am câteva întrebări la care aş vrea să primesc răspuns:
Cine poate controla activitatea administratorului sau a lichidatorului ori cine supraveghează activitatea acestuia? Cine plăteşte contribuţia individuală de asigurări sociale datorată de asiguraţii cu contract individual de muncă în cazul lichidării unităţii? Cine poate fi asigurat pe bază de contract individual? Cum aş putea să obţin recalcularea salariului?
Tatiana Ivanov, mun. Bălţi
Potrivit art. 54 din Legea insolvabilităţii, nr. 149 din 29.06.2012, activitatea administratorului insolvabilităţii şi/sau a lichidatorului este supravegheată de adunarea creditorilor.
În acest sens, adunarea creditorilor are atribuţii exclusive de: a examina rapoartele administratorului insolvabilităţii şi/sau a lichidatorului şi de a solicita instanţei de insolvabilitate destituirea şi înlocuirea lor în condiţiile legii. De asemenea, adunarea creditorilor poate cere oricând administratorului insolvabilităţii/lichidatorului explicaţii, informaţii sau rapoarte despre starea de lucruri şi despre administrarea masei debitoare etc.
Cât priveşte contribuţia individuală de asigurări sociale datorată de asiguraţii cu contract individual de muncă, în cazul reorganizării, lichidării sau falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta (angajator) la bugetul asigurărilor sociale de stat vor fi recuperate conform procedurii prevăzute de lege (art. 31 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, nr. 489 din 08.07.1999).
Art. 35 din aceeaşi lege dispune că colectarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, controlul corectitudinii calculării şi virării lor în termen la bugetul asigurărilor sociale de stat se efectuează de către organele Serviciului Fiscal de Stat în conformitate cu drepturile atribuite acestora şi în modul stabilit de legislaţia fiscală.
Referitor la asigurarea socială pe bază de contract individual, potrivit art. 6 din legea menţionată mai sus (nr. 489 din 08.07.1999), în sistemul public se pot asigura pe bază de contract individual şi categoriile de persoane care nu se regăsesc în situaţiile prevăzute la art. 4. din aceeaşi lege, adică care sunt asigurate obligatoriu, spre exemplu: persoana care desfăşoară activitate pe bază de contract individual de muncă; persoana care realizează un venit anual echivalent cu cel puţin patru salarii medii lunare pe economie sau este autorizată să desfăşoare activitate independentă şi altele.
Cât privește recalcularea salariului, ţinem să menţionăm următoarele.
În cazul în care dumneavoastră nu sunteţi de acord cu salariul calculat şi consideraţi că astfel vi s-a pricinuit o pagubă materială, acest fapt poate face obiectul unui litigiu individual de muncă, soluţionarea căruia, potrivit art. 355 din Codul muncii, ţine doar de competenţa instanţei de judecată. Cererea privind soluţionarea litigiului individual de muncă se depune în instanţa de judecată în termen de trei ani de la data apariţiei dreptului respectiv al salariatului, în situaţia în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale ce i se cuvin salariatului.
Întreprinderile la care este aplicată Legea sindicatelor
Care unităţi cad sub incidenţa Legii sindicatelor?
Nicolae BÂTCĂ, Bălți
Sub incidenţa Legii sindicatelor (potrivit art. 3 al acesteia) se află toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, indiferent de forma juridică de organizare şi de tipul de proprietate, de apartenenţa departamentală sau ramurală.
Legea sindicatelor se aplică şi în unităţile militare, organele afacerilor interne, însă ţinându-se cont de particularităţile stabilite de actele legislative care determină statutul lor juridic.