În ajunul Zilei mondiale a securității și sănătății în muncă, marcată anual pe 28 aprilie, la Institutul Muncii a avut loc un eveniment în cadrul căruia s-a vorbit despre viitorul muncii într-o lume digitalizată. Reprezentanți ai sindicatelor, ai autorităților, ai patronatelor, precum și experți din diverse domenii, s-au reunit la masa rotundă cu genericul: „Revoluționarea securității și sănătății: rolul inteligenței artificiale și digitalizării la locul de muncă”.
Evenimentul, organizat de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) în cooperare cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), a reunit voci influente ale societății civile și ale instituțiilor de stat. Participarea lui Igor Zubcu, președintele CNSM, alături de Ala Lipciu (OIM), Vladislav Caminschi (CNPM) și Igor Ciloci (Ministerul Muncii și Protecției Sociale), a conferit evenimentului o importanță sporită, subliniind relevanța discuțiilor nu doar pentru siguranța la locul de muncă, ci și pentru promovarea echității în contextul transformărilor digitale.
Accidentele de muncă: o realitate dureroasă
Igor Zubcu a tras un semnal de alarmă încă de la început: „Anual, în Republica Moldova sunt înregistrate între 500 și 600 de accidente de muncă, dintre care circa 70-75 sunt mortale”. La nivel global, cifrele sunt dramatice: peste 2,3 milioane de oameni își pierd viața anual din cauza condițiilor nesigure de muncă, potrivit datelor OIM.
Această realitate dură pune în lumină nevoia urgentă de politici care să armonizeze progresul tehnologic cu siguranța și bună-starea lucrătorilor.
Anul 2025 aduce în context o nouă direcție tematică pentru OIM: impactul inteligenței artificiale asupra securității în muncă. Transformările aduse de digitalizare nu sunt doar tehnologice, ci și profund umane. „Meseriile se schimbă, sarcinile repetitive dispar, dar apare o presiune nouă – lucrătorii trebuie să devină adaptabili, rapizi, rezilienți”, a subliniat președintele CNSM.
Participanții au analizat implicațiile inteligenței artificiale pe trei dimensiuni esențiale:
- automatizarea sarcinilor și mutarea centrului de greutate al muncii spre creativitate și analiză;
- ascensiunea muncii la distanță și prin platforme, care, deși oferă flexibilitate, ridică întrebări serioase despre supraveghere, stres și izolare socială;
- necesitatea reglementării etice a algoritmilor decizionali și a protejării vieții private.
În sprijinul acestui demers, Igor Zubcu a salutat adoptarea, în octombrie 2024, a Directivei Europene 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pe platformele digitale. Aceasta recunoaște dualitatea digitalizării – între inovație și risc social – și cheamă la o protecție mai robustă pentru lucrătorii „invizibili” ai erei moderne.
Sănătatea mintală, un nou front de luptă
Mariana Cernițanu, doctor în psihologie, conferențiar universitar, invitată specială la eveniment, a subliniat că munca digitală aduce provocări: stres crescut, lipsa suportului social, diluarea comunității de lucru. „Fără o rețea de sprijin, fără limite clare între viața profesională și cea personală, lucrătorii ajung rapid la epuizare” a declarat aceasta.
În concluziile dezbaterii, s-a remarcat un consens larg: digitalizarea trebuie însoțită de politici sociale solide. Sindicatele, patronatele și guvernul sunt chemați să colaboreze pentru a asigura drepturile muncii, indiferent de forma de angajare. Este necesar să se facă investiții în formare continuă și în reconversie profesională, dar și în protejarea vieții private în fața supravegherii digitale. De asemenea, trebuie reîntărit dialogul social într-un peisaj profesional în continuă transformare.
„Tehnologia trebuie să servească omul, nu să-l înlocuiască”, a punctat Igor Zubcu în încheiere. „Doar prin solidaritate și responsabilitate putem transforma digitalizarea într-o forță a progresului”.
Într-o lume a muncii aflată într-o metamorfoză accelerată, Republica Moldova pare pregătită să își definească propriul drum, unul în care inovația și demnitatea merg mână în mână.
