Ghenadie DONOS: „În regiunea din care facem parte există mai multe similitudini în sistemul educațional”

După ce, în perioada 6-7 octombrie, conducerea CNSM a participat la o conferință internațională cu genericul „Rolul sindicatelor în valorifica­rea transformărilor digitale pentru dezvoltarea pieței muncii și asigura­rea muncii decente”, care s-a desfășurat la Almatî, pe 13-14 octombrie cu­rent, și Ghenadie Donos, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, a participat la conferință internațională „Drepturile fundamentale ale muncii în Asia Centrală și Europa de Est și obiectivele Mișcării Sindicale Internaționale pentru condiții de muncă decente în sectorul educațional”, organizată tot în Kazahstan, la Astana, capitala acestei țări. Vă oferim mai jos un interviu cu liderul sindical din educație, după revenirea sa acasă.

– Domnule Donos, se pare că Organizația Internațională a Muncii și-a concentrat atenția asupra unei țări asiatice cu pondere în regiune, organizând acolo mai multe evenimente de anvergură. Prin ce explicați acest „tur de forță” al OIM?

– Eu, ca istoric, aș avea câteva explicații în acest sens. Interesul pentru Kazahstan, nu e un secret, îl manifestă nu numai OIM sau alte organisme internaționale, ci și multe țări, marile puteri economice. Kazahstanul este o țară imensă din Asia Centrală, cu un teritoriu mai mare decât Europa de Vest, cu o populație de circa 20 de milioane de locu­itori, dar ce e mai important, este că are o economie robustă în ascensiune și bogate resurse naturale: petrol, gaze etc. Un factor esențial ce caracterizează această țară asi­atică este stabilitatea economică, socială, armonia în care conlocuiesc reprezentanți ai diferitelor etnii. În Kazahstan nu au avut loc conflicte interetnice, zdruncinături soci­ale (cu excepția evenimentelor din ianuarie a.c., dar acelea au avut mai mult o conotație politică sau chiar geopolitică), precum s-a întâmplat în Caucaz și în alte țări post-so­vietice, nemaivorbind de agresiuni din afară, cum am simțit noi pe propria piele și cum sunt suferințele și tragedia prin care trece chiar acum, sub ochii întregii lumi, poporul ucrainean. Probabil, și modul de abordare a problemelor economice, dialogul social au constituit pentru OIM un argument în plus pentru organizarea acestor conferințe internaționale.

– Să ne întoarcem la evenimentul la care ați participat. Care au fost obiec­tivele acestuia?

– Da, trebuie să spun că la organizarea recentei întruniri a sindicaliștilor dintr-un șir de țări din Asia Centrală și Europa de Est, în afară de OIM, și-a mai adus contribuția și Comitetul Sindical European pentru Educație (ETUCE). În cadrul acesteia au fost puse în discuție subiectele: Drepturile fun­damentale ale muncii în Asia Centrală și în Estul Europei, obiectivele mișcării sindicale internaționale, condiții de muncă decente, mecanisme de dezvoltare a dialogului so­cial și a negocierilor colective, motivarea și menținerea cadrelor didactice în sectorul educațional, sindicatele din educație și tine­retul ș. a.

– Bănuiesc că la conferință au partici­pat figuri grele din mișcarea sindicală internațională…

– Bineînțeles. La conferință au partici­pat: Gocha Alexandria, reprezentant al OIM pentru Europa de Est și Asia Centrală, Larry Flanagan, președintele Comitetului Sindical European pentru Educație, și Susan Flocken, directorul executiv al Comitetului ETUCE.

estu.md

Participanți la acest forum au fost lideri sindicali din Kazahstan, R. Moldova, Geor­gia, Azerbaidjan, Kîrgîzstan, Tadjikistan, Ar­menia, Uzbekistan și Mongolia.

Mesaje de salut au avut președintele Federației Sindicatelor din Kazahstan, un reprezentant al Ministerului Educației. Aigul Mukasheva, președinta sindicatului de  ra­mură din Kazahstan, s-a referit la  retrospec­tiva și perspectiva învățământului din  țară, la importanța dialogului social și a schimbu­lui de bune practici în dezvoltarea mișcării sindicale.

– Ce v-a impresionat mai mult din me­sajele transmise la conferință?

– Președintele Comitetului Sindical Eu­ropean pentru Educație, Larry Flanagan, a prezentat participanților documentul de po­litică ETUCE, intitulat „Îmbunătățirea statu­tului și atractivității profesiei de pedagog”. Larry Flanagan a discutat despre nevoile și problemele în acest domeniu. Discursul său a fost deosebit de emoționant și plin de dra­goste pentru profesie: „Am devenit profesor în 1979 și acum, dacă aș fi tânăr, aș alege din nou această profesie. Profesia de pedagog aduce satisfacție sufletească, noi punem umărul la educarea tinerelor generații și, re­spectiv, la dezvoltarea țării. Cunoaștem pro­vocările, problemele și complicațiile profe­siei noastre, dar avem grijă să îmbunătățim viața celorlalți. Dați-le profesorilor libertatea academică de a educa copiii și de a-i învăța că munca în echipă este cheia succesului. Remunerarea decentă a unui profesor este o remunerare de calificare și competență. Trebuie să susținem tinerii. Dacă un profesor tânăr părăsește profesia la cinci ani după ce ocupă un loc de muncă, atunci ceva nu este în regulă în sistem. Noi, sindicatele, trebuie să sprijinim personalul tânăr pentru a veni și a se menține în sistem”.

Larry Flanagan a încheiat discursul cu apelul „Apreciați educația, apreciați profe­sorul!”

Susan Flocken, directorul executiv ETUCE, s-a referit la impactul crizelor mul­tiple asupra dialogului social în educație. Ea a remarcat că educația este esențială în momente de criză și a cerut responsabilități decizionale. Atitudinea sistema­tică față de reformele educației, actualiza­rea constantă a programelor de calificare a profesorilor, dialogul social și negocierile colective cu sindicatele din educație sunt probleme asupra cărora trebuie să medităm împreună, a subliniat ea.

Susan Flocken a vorbit și despre starea psiho-emoțională a profesorilor și stresul cauzat de pandemie și de multiplele crize. În acest sens, sindicatele au obligația de a proteja drepturile profesorilor și de a asigu­ra calitatea învățământului.

estu.md

Reprezentantul regional al Organizației Internaționale a Muncii, Gocha Alexan­dria, a vorbit despre prioritățile-cheie ale activității OIM: crearea locurilor de muncă, creșterea veniturilor și dezvoltarea partene­riatului social. El s-a referit și la Convenția 173 a Organizației Internaționale a Muncii, a explicat obligațiile statelor de a face pași concreți pentru creșterea puterii de cumpă­rare a populației, pentru a lua măsuri deci­sive în combaterea sărăciei. Reprezentantul regional al OIM a făcut o analiză profundă a „libertății de asociere, drepturilor sindicale, dialogului social”.

– Ați avut ocazia și dvs. să prezentați situația din Republica Moldova. Ați re­marcat deosebiri, similitudini între sta­rea învățământului de la noi și din alte regiuni?

– Da, liderii sindicali din sectorul  educației din țările participante la conferința internațională au făcut prezentări conform subiectelor din agendă.  Am ținut și eu un discurs în care m-am referit la problemele cu care se confruntă mișcarea sindicală de la noi, la particularitățile dialogului soci­al din Republica Moldova și ale sistemului educațional, în contextul securității din regi­une și crizei refugiaților, provocată de agre­siunea Rusiei împotriva Ucrainei. Să știți că sunt mai multe similitudini decât deosebiri în sistemul educațional din regiunea eura­siatică, potrivit participanților la conferință. Subiectul de bază a fost lucrul cu tinerii, atragerea lor în sindicate, menținerea cadre­lor tinere în sistem.

La încheierea Conferinței au fost înaintate propuneri pentru pașii care urmează să fie făcuți în viitor, în vederea ridicării statutului cadrului didactic și atractivității profesiei de pedagog. S-a convenit ca, sub egida ETUCE și OIM, să existe o continuitate în organiza­rea unor astfel de platforme de discuție la nivel regional.