Feroviarii de la Basarabeasca revendică lichidarea datoriilor salariale

Când nu fluieră trenul în gară, șuieră vântul în buzunarele feroviarilor

Recent, angaja­ţii Nodului feroviar Basara­beasca au desfăşurat o acţi­une de protest. Ei nu-şi pot ridica salariile de trei luni. În  iunie, li s-a plătit pentru aprilie şi, de atunci, doar unora dintre lucrători, anga­jaţi la patru din cele unspre­zece întreprinderi, li s-au achitat banii pentru luna mai. Majoritatea continuă să se afle în aşteptare. Oamenii sunt disperaţi, ei nu mai au cu ce să-și întrețină familii­le.

Mitingul de protest a fost singura soluţie pentru a face cunoscută problema cu care se confruntă. La scrisorile despre situaţia deplorabilă a întreprinderilor Nodului Ba­sarabeasca, expediate până atunci ministrului Transpor­turilor, procurorului gene­ral, nu a urmat nici o reacţie. Petiţionarilor le-a răspuns doar Inspectoratul de Stat al Muncii, care a informat des­pre efectuarea controlului financiar. În încheiere, In­spectoratul de Stat i-a solici­tat directorului CFM (la acel moment, Vladimir Cebotari) să lichideze restanțele sala­riale în 20 de zile calenda­ristice. Termenul a expirat la începutul lui august, dar, din câte cunoaștem, situația a rămas neschimbată.

Reprezentanții angajato­rilor nu au venit să discute cu participanții la acțiu-nea pașnică, demonstranții și-au spus oful doar re-prezentanților Primăriei.

La întreprinderile Căii Ferate din Moldova urmează a fi operate reduceri de personal

Spre finalul acțiunii, fero­viarii au redactat o rezoluție în care au expus revendicări­le și au expediat-o proaspăt desemnatului director gene­ral al CFM, noului ministru al Transporturilor, dar și Federației Sindicatelor Fe­roviarilor și CNSM.

Pentru feroviari, nu este prima acțiune de protest. Anterior, la ast­fel de evenimente au participat mai puțini angajați.

„Pe timpul când postul de direc­tor general era ocupat de Vladimir Cebotari, în iunie, am avut o întâl­nire cu domnia sa, ne spune Nico­lai Nicolaev, președintele Consi­liului Interramural al Sindicatelor din Basarabeasca. Atunci, dlui ne-a reproșat că am mers la miting. Însă acțiunea a fost organizată din cau­za că oamenii deja nu mai au încre­dere. Feroviarii de la Basarabeasca nu au nici un fel de afaceri, pentru ei unica sursă de venit este salariul. În domeniul transportului feroviar sunt angajate familii întregi – și soțul, și soția, și copii. Dacă ni­meni dintre ei nu-și ridică salariul, imaginați-vă cum ar putea să tră­iască?! Atunci dl Cebotari ne-a spus că nu poate promite nimic, însă mijloacele financiare acumulate le va transfera pentru achiziționarea carburanților, pentru a fi asigura­tă activitatea Căii Ferate, și pentru achitarea salariilor. Însă Cebotari a fost înlocuit la scurt timp. Avem un nou director. Nu știm deocamdată ce ne așteaptă”.

Revendicările salariaților

De această dată, acțiunea a fost mai amplă. La ea au participat peste 500 de persoane, angajaților alăturându-li-se soțiile acestora, dar și pensionarii. În total, la cele 11 întreprinderi din cadrul Nodu­lui de cale ferată din Basarabeasca activează 2000 de persoane. Suma totală a restanțelor la cele patru întreprinderi mari din cadrul no­dului feroviar constituie deja peste 12,5 mln. de lei.

Angajatorii nu au venit să dis­cute cu protestatarii. „Ei spun doar că revendicările sunt irealizabile”, menționează Nicolai Nicolaev.

În cadrul mitingului, feroviarii au elaborat o rezoluție adresată ministrului Transporturilor, direc­torului general al CFM, Federației Sindicatelor Feroviarilor și CNSM. Punctul principal al rezoluției este revendicarea drepturilor salariale și compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului, prevăzută de art. 145 din Codul muncii, p. 2.19 al Contractului co­lectiv de muncă din cadrul ÎS „Ca­lea Ferată a Moldovei” și art. 35 din Legea salarizării.

Totodată, feroviarii au solicitat să fie restabilit regimul normal de muncă în cadrul săptămânii de lu­cru cu durata de 40 de ore, să fie majorate salariile ținându-se cont de creșterea tarifelor și devalori­zarea monedei naționale, însă nu au indicat și un procent al majoră­rilor, lăsând astfel acest aspect la discreția angajatorului.

În încheierea rezoluției, angajații Nodului de cale ferată din Basara­beasca au atenționat că, dacă pro­blema nu va fi soluționată, ei își rezervă dreptul de a se adresa în instanța de judecată pentru resta­bilirea drepturilor constituționale, morale și materiale, dar și pentru tragerea la răspundere a celor ce se fac vinovați de situația creată. Apropo, în textul rezoluției nu au fost specificate anumite termene de soluționare a problemei, or fe­roviarii speră că vor urma anumiți pași și că noul director le va auzi revendicările.

Răspunsul angajatorului

Potrivit afirmațiilor lui Iurie To­pală, director interimar al ÎS „Calea Ferată a Moldovei”, el are obligația directă de a-și apleca urechea la so­licitările angajaților.

„Acum ne concentrăm pe achi­tarea motorinei și a salariilor. Eu am stopat toate celelalte achiziții. Vom încerca să facem achitările lunar, pentru a nu admite acumu­larea datoriilor. Însă oricum vor rămâne restanțele care s-au format pe parcursul lunilor precedente. Ne propunem să lichidăm restanțele în totalitate până la revelion. Suma totală a salariilor pe întreprindere constituie în medie 46 mln. de lei pe lună. Acum urmează să achităm unele salarii pentru luna mai, ceea ce înseamnă câteva milioane de lei, și începem deja achitarea salariilor pentru luna iunie”, ne spune direc­torul.

„Perspectiva e una  mai com­plicată, dar există speranţe. Acum suntem în căutarea unei organi­grame mai reuşite, care  va per­mite  utilizarea şi a altor pârghii în procesul de producere, lucru care ne va permite să ameliorăm starea economică”, consideră adjunctul directorului CFM, Miron Gagauz.

Ceea ce se întâmplă azi la Calea Ferată nu este o problemă apărută acum. Ea a fost acumulată cu anii.

„Pe parcursul acestor ani s-a redus fluxul transportului de pasa­geri şi de mărfuri. Poate că situaţia dată e determinată și de cele ce se întâmplă în ţara vecină. Mai e şi creditul de 13 mln. de euro contrac­tat pentru modernizarea trenurilor diesel. Dat fiind că moneda naţio­nală  s-a devalorizat, suma plăţilor în lei s-a majorat. Din septembrie trebuie să începem să rambursăm creditul, e vorba de circa 8 milioane de lei lunar. Pentru noi este o sumă enormă”, spune Iurie Topală.

Potrivit directorului interimar, există o soluţie. „Facem tot posi­bilul să reducem cheltuielile. Nu putem admite ca veniturile noastre să fie depăşite de cheltuieli. Venitul întreprinderii pentru luna trecută a constituit circa 80 mln. de lei, dar cheltuielile – circa 110 mln. de lei, diferenţa de 30 mln. de lei este una considerabilă. Vom reduce cheltu­ielile. Vom întreprinde toate mă­surile pentru a nivela aceste două capitole. În ce bază vom reduce cheltuielile? Acum merg la toate în-treprinderile care generează pier­deri, încerc să depistez problemele şi voi lua măsuri drastice pentru a pune capăt acestor cheltuieli care, în opinia mea, sunt neraţionale”.

La începutul anului curent, Ban­ca Europeană pentru Reconstruc­ţie şi Dezvoltare  (BERD) a oferit un credit ÎS „Calea Ferată a Moldo­vei”. Prima tranşă, de 52,5 mln. de euro, urmează a fi direcţionată spre achiziţia locomotivelor. Operarea reducerilor de personal a constitu­it una din condiţiile de acordare a creditului. Potrivit directorului in­terimar, procesul nu va fi unul du­reros. „În prezent, există 450-500 de persoane dispuse să plece de bună voie. Mai avem 1500-2000 de pensionari. Şi ei ar putea pleca. Din cei 10.500-10.700 de angajaţi ai întreprinderii pe care-i avem as­tăzi, intenţionăm să păstrăm doar 7.700. Astfel, vor fi disponibilizate circa trei mii de persoane. Vom re­duce funcţiile de care nu avem ne­voie. Pentru că acum doi ani volu­mul de muncă la întreprindere era cu mult mai mare – de cinici-şase, poate chiar de zece ori mai mare decât acum”, susţine directorul.

„Poate că la volumul de muncă existent acum, întra-adevăr, sunt prea mulţi angajaţi şi personalul nu corespunde necesităţilor reale. Mă rog, şefii ştiu mai bine”, comentea­ză perspectiva reducerilor de cadre Valentina Draganova, preşedintele Consiliului Nodului de cale ferată Basarabeasca şi preşedintele co­mitetului sindical al depoului de vagoane şi refrigeratoare. Pe de altă parte, e firesc că tinerii, cărora li se oferă aici salarii mizere, plea­că peste hotare la muncă. Apoi îşi iau cetăţenia statelor respective şi astfel aceşti specialişti ajung a fi pierduţi pentru statul nostru. Cine rămâne să lucreze la întreprinde­re? Pensionarii. Şi dacă omul are dreptul, conform Codului muncii, să-şi continue activitatea, sigur că el va continua să lucreze. Eu, de exemplu, am muncit la depou 35 de ani. În ianuarie anul curent m-am pensionat. Am o pensie de 1350 de lei (!). Sunt bani mizeri! Cum ar putea cineva să trăiască din ei, fără să lucreze şi să aibă un salariu?!”.