Deprecierea leului moldovenesc, motiv de bucurie şi nu prea?

Foto: vocea.md

Băncile şi casele de schimb va­lutar afişează, de aproape două luni consecutiv, un curs ridicat al principalelor valute de referinţă, euro şi dolar, faţă de moneda na­ţională. Acest lucru îi afectează pe moldovenii care au contractat credite indexate la valută străină, deoarece ratele lunare îi bat mult la buzunar. În acelaşi timp, au crescut remitenţele şi valoarea în lei a acestora, motiv pentru care s-a mărit şi consumul pe piaţa internă. Ce se întâmplă totuşi în spatele panoului de schimb va­lutar, cine provoacă fluctuaţiile monetare şi cât poate dura acest proces?

În timp ce guvernatorul Băncii Naţiona­le a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, susţine că actualul curs de schimb al leu­lui este în deplină concordanţă cu politica acestei instituţii de a ţinti rata inflaţiei şi că metoda respectivă este utilizată pentru a spori competitivitatea mărfurilor autohto­ne, părerile economiştilor sunt împărţite. Pe de o parte, unii cred că pe termen scurt e o acţiune justificată, iar alţii consideră că BNM, din start, manipulează, intenţionat, cursul leului moldovenesc.

„Leul s-a depreciat, în ultimele 12 luni, cu 9,8% faţă de euro. Este o fluctuaţie, din punctul nostru de vedere, absolut norma­lă şi nu prezintă pericol pentru stabilitatea financiară şi nici pentru a monedei naţi­onale”, a spus Dorin Drăguţanu, invocând influenţa parităţii euro/dolar de pe pieţele internaţionale. În viziunea guvernatorului, deprecierea leului joacă un rol important în diminuarea presiunii deflaţioniste din Republica Moldova.

Economistul şi expertul independent Gheorghe Costandachi susţine că pe pie­ţele internaţionale nu se înregistrează, în prezent, fluctuaţii considerabile ale cotaţiei euro/dolar. Din potrivă, este o stabilitate în acest sens. „Comportamentul leului mol­dovenesc faţă de euro şi dolar este provocat artificial de BNM, care face interesele unor oligarhi economici şi politici. În ultimele luni, BNM acţionează contrar oricăror legi ale pieţei. Orice autoritate monetară na­ţională a unei ţări are rolul principal de a stabiliza şi asigura creşterea economică şi intervine pe piaţă numai atunci când exis­tă riscuri ”, a specificat expertul.

BNM acuzată că promovează o politică „antiortodoxă”

Directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupuşor, este de părearea că re­gimul flotant, dar controlat al ratei de schimb urmat de BNM este, în general, adecvat pentru economia ţării, mai ales că tranzacţiile unui număr redus de agenţi economici pot cauza fluctuaţii puternice ale cursului. Expertul a argumentat că pe termen scurt deprecierea leului are efecte pozitive, cum ar fi creşterea valorii în lei a remitenţelor şi, respectiv, a consumului, ceea ce aduce mai mulţi bani la bugetul de stat de pe urma achitării de TVA şi accize de către importatorii de produse alimenta­re, dar şi prezintă avantaje pentru exporta­torii autohtoni.

„Pe termen lung, însă, nu consider că este o politică monetară corectă, ci este mai curând una „antiortodoxă”. BNM nu trebuie să manipuleze cu cursul valutar şi, dacă va continua aşa, vor apărea efecte nefaste care vor duce la creşterea presiunii inflaţioniste și va eroda puternic veniturile populaţiei. Consider că BNM trebuie să se orienteze spre instrumentele tradiţionale: ţintirea inflaţiei, rata de bază şi steriliza­rea excedentului de valută, fără a interveni masiv pe piaţă”, a conchis Lupuşor.

BNM cumpără expansiv şi provoacă un deficit artificial de valută

Menţionăm că de la începutul lunii iu­nie şi până în prezent, BNM a cumpărat la un curs înalt valută străină în volum de 140 mil. de dolari şi a vândut la un curs mic aproximativ 43 mil. Banca Centrală îşi justifică aceste acţiuni ca fiind parte a politicii sale monetare, dar şi prin necesi­tatea consolidării rezervelor valutare. La rîndul său, Gheorghe Constandachi crede că manevra respectivă a fost făcută pentru a proteja interesele păguboase, îndeosebi, ale unor exportatori monopolişti de fructe şi legume.

„Există câteva persoane juridice, în­treprinderi monopoliste, care efectuează exporturi de fructe şi legume şi obţin din aceste operaţiuni un volum mare de valută străină. Pentru ca valuta respectivă să fie vândută la un curs convenabil în scopul de a obţine profituri înalte, aceştia provoa­că cursul care le convine prin intermediul BNM. Guvernatorul însuşi, fiind angajat politic şi având susţinere, provoacă un curs valutar mare prin intervenţiile de steriliza­re a dolarului şi euro”, crede Costandachi. Economistul agumentează că dacă pe piaţă ar fi un volum foarte mare de valută, atunci preţul acesteia s-ar reduce. „Ca acest lucru să nu se întâmple, BNM cumpără expansiv şi provoacă deficit artificial de valută, ceea ce duce doar la creşterea preţului pentru euro şi dolar”, a adăugat el.

În toamnă, situaţia se va inversa

Întrebat cât timp poate aplica BNM această strategie, Gheorghe Costandachi a atenţionat că suntem în apropierea pra­gului psihologic de 17,20 pentru euro şi că deprecierea după aceeaşi schemă ar putea ajunge până la 17%, dar nu mai mult.

„Ce va urma? Pe la mijlocul lunii sep­tembrie se va reduce volumul de export al legumelor şi fructelor autohtone şi, din contra, va apărea necesitatea de import a acestora din ţări precum Turcia, Polonia, Bulgaria şi România. Respectiv, impor­tatorii noştri vor avea nevoie de valută străină şi vor dori s-o cumpere la un curs de schimb mult mai mic decât în prezent. Aici BNM va înceta să mai „arunce” lei pe piaţă, provocând cursul convenabil grupu­rilor de interese”, a accentuat Costandachi. În viziunea lui, acest lucru se va întâmpla în momentul în care euro va ajunge la cur­sul de 16,1-16,5 lei, în acelaşi timp, acţiu­nea BNM va provoca o creştere masivă a preţurilor pe piaţă la produsele alimentare şi mărfurile industriale, dar şi la serviciile comunale în condiţiile în care se vor im­porta mai multe resurse energetice. El a mai amintit că, din 2001 şi până în prezent, piaţa financiară a Republicii Moldova a su­ferit circa 25 de şocuri de devalorizare a le­ului, ca urmare a cataclismelor de pe pieţe­le internaţionale şi că de fiecare dată, acest lucru s-a soldat cu majorări de preţuri.

Potrivit lui Gheorghe Costandachi, în următoarele luni, ne putem aştepa la o re­ducere a monedei europene până la 15,90-15,55 lei, iar a dolarului – până la 12,05-11,85 lei.