Băncile şi casele de schimb valutar afişează, de aproape două luni consecutiv, un curs ridicat al principalelor valute de referinţă, euro şi dolar, faţă de moneda naţională. Acest lucru îi afectează pe moldovenii care au contractat credite indexate la valută străină, deoarece ratele lunare îi bat mult la buzunar. În acelaşi timp, au crescut remitenţele şi valoarea în lei a acestora, motiv pentru care s-a mărit şi consumul pe piaţa internă. Ce se întâmplă totuşi în spatele panoului de schimb valutar, cine provoacă fluctuaţiile monetare şi cât poate dura acest proces?
În timp ce guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, susţine că actualul curs de schimb al leului este în deplină concordanţă cu politica acestei instituţii de a ţinti rata inflaţiei şi că metoda respectivă este utilizată pentru a spori competitivitatea mărfurilor autohtone, părerile economiştilor sunt împărţite. Pe de o parte, unii cred că pe termen scurt e o acţiune justificată, iar alţii consideră că BNM, din start, manipulează, intenţionat, cursul leului moldovenesc.
„Leul s-a depreciat, în ultimele 12 luni, cu 9,8% faţă de euro. Este o fluctuaţie, din punctul nostru de vedere, absolut normală şi nu prezintă pericol pentru stabilitatea financiară şi nici pentru a monedei naţionale”, a spus Dorin Drăguţanu, invocând influenţa parităţii euro/dolar de pe pieţele internaţionale. În viziunea guvernatorului, deprecierea leului joacă un rol important în diminuarea presiunii deflaţioniste din Republica Moldova.
Economistul şi expertul independent Gheorghe Costandachi susţine că pe pieţele internaţionale nu se înregistrează, în prezent, fluctuaţii considerabile ale cotaţiei euro/dolar. Din potrivă, este o stabilitate în acest sens. „Comportamentul leului moldovenesc faţă de euro şi dolar este provocat artificial de BNM, care face interesele unor oligarhi economici şi politici. În ultimele luni, BNM acţionează contrar oricăror legi ale pieţei. Orice autoritate monetară naţională a unei ţări are rolul principal de a stabiliza şi asigura creşterea economică şi intervine pe piaţă numai atunci când există riscuri ”, a specificat expertul.
BNM acuzată că promovează o politică „antiortodoxă”
Directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupuşor, este de părearea că regimul flotant, dar controlat al ratei de schimb urmat de BNM este, în general, adecvat pentru economia ţării, mai ales că tranzacţiile unui număr redus de agenţi economici pot cauza fluctuaţii puternice ale cursului. Expertul a argumentat că pe termen scurt deprecierea leului are efecte pozitive, cum ar fi creşterea valorii în lei a remitenţelor şi, respectiv, a consumului, ceea ce aduce mai mulţi bani la bugetul de stat de pe urma achitării de TVA şi accize de către importatorii de produse alimentare, dar şi prezintă avantaje pentru exportatorii autohtoni.
„Pe termen lung, însă, nu consider că este o politică monetară corectă, ci este mai curând una „antiortodoxă”. BNM nu trebuie să manipuleze cu cursul valutar şi, dacă va continua aşa, vor apărea efecte nefaste care vor duce la creşterea presiunii inflaţioniste și va eroda puternic veniturile populaţiei. Consider că BNM trebuie să se orienteze spre instrumentele tradiţionale: ţintirea inflaţiei, rata de bază şi sterilizarea excedentului de valută, fără a interveni masiv pe piaţă”, a conchis Lupuşor.
BNM cumpără expansiv şi provoacă un deficit artificial de valută |
Menţionăm că de la începutul lunii iunie şi până în prezent, BNM a cumpărat la un curs înalt valută străină în volum de 140 mil. de dolari şi a vândut la un curs mic aproximativ 43 mil. Banca Centrală îşi justifică aceste acţiuni ca fiind parte a politicii sale monetare, dar şi prin necesitatea consolidării rezervelor valutare. La rîndul său, Gheorghe Constandachi crede că manevra respectivă a fost făcută pentru a proteja interesele păguboase, îndeosebi, ale unor exportatori monopolişti de fructe şi legume.
„Există câteva persoane juridice, întreprinderi monopoliste, care efectuează exporturi de fructe şi legume şi obţin din aceste operaţiuni un volum mare de valută străină. Pentru ca valuta respectivă să fie vândută la un curs convenabil în scopul de a obţine profituri înalte, aceştia provoacă cursul care le convine prin intermediul BNM. Guvernatorul însuşi, fiind angajat politic şi având susţinere, provoacă un curs valutar mare prin intervenţiile de sterilizare a dolarului şi euro”, crede Costandachi. Economistul agumentează că dacă pe piaţă ar fi un volum foarte mare de valută, atunci preţul acesteia s-ar reduce. „Ca acest lucru să nu se întâmple, BNM cumpără expansiv şi provoacă deficit artificial de valută, ceea ce duce doar la creşterea preţului pentru euro şi dolar”, a adăugat el.
În toamnă, situaţia se va inversa
Întrebat cât timp poate aplica BNM această strategie, Gheorghe Costandachi a atenţionat că suntem în apropierea pragului psihologic de 17,20 pentru euro şi că deprecierea după aceeaşi schemă ar putea ajunge până la 17%, dar nu mai mult.
„Ce va urma? Pe la mijlocul lunii septembrie se va reduce volumul de export al legumelor şi fructelor autohtone şi, din contra, va apărea necesitatea de import a acestora din ţări precum Turcia, Polonia, Bulgaria şi România. Respectiv, importatorii noştri vor avea nevoie de valută străină şi vor dori s-o cumpere la un curs de schimb mult mai mic decât în prezent. Aici BNM va înceta să mai „arunce” lei pe piaţă, provocând cursul convenabil grupurilor de interese”, a accentuat Costandachi. În viziunea lui, acest lucru se va întâmpla în momentul în care euro va ajunge la cursul de 16,1-16,5 lei, în acelaşi timp, acţiunea BNM va provoca o creştere masivă a preţurilor pe piaţă la produsele alimentare şi mărfurile industriale, dar şi la serviciile comunale în condiţiile în care se vor importa mai multe resurse energetice. El a mai amintit că, din 2001 şi până în prezent, piaţa financiară a Republicii Moldova a suferit circa 25 de şocuri de devalorizare a leului, ca urmare a cataclismelor de pe pieţele internaţionale şi că de fiecare dată, acest lucru s-a soldat cu majorări de preţuri.
Potrivit lui Gheorghe Costandachi, în următoarele luni, ne putem aştepa la o reducere a monedei europene până la 15,90-15,55 lei, iar a dolarului – până la 12,05-11,85 lei.