Dascălii cer salarii mai mari cu cel puțin 15 la sută

„Vrem salarii decente!”, „Investiți în educație!”, „Cu așa salariza­re, grădinița, școala, moare!” – sunt doar câteva dintre sloganele strigate sau expuse pe panouri de către sutele de dascăli care au venit în fața Parlamentului, nemulțumiți de majorarea salarială cu doar 9 la sută, anunțată de Guvern.

Aceștia spun că salariile actuale nu le permit să rămână în țară și că sunt de acord pentru început și cu o majorare de 15 procente.

Vera Păduraru este învățătoare de cla­sele primare în satul Porumbrei, raionul Cimișlia, și spune că abia de reușește să supraviețuiască cu leafa pe care o are.

„Vrem un salariu decent, care să ne permită să avem un viitor mai bun pentru noi și copiii noștri, să ne permitem să construim o casă, să nu fim nevoiți să plecăm peste hotare. Programul nostrum de muncă nu se termină odată cu termi­narea orelor, noi lucrăm până seara târziu, verificăm lucrările, participăm la cursuri de formare, ne pregătim de lecții, sunt seri când ne culcăm târziu după miezul nopții”, ni s-a destăinuit Vera Păduraru.

Iar unii profesori, pentru a-și asigu­ra cât de cât un trai decent, sunt nevoiți să muncească în două locuri. „Caut al doilea loc de muncă în zilele de sâmbă­tă și duminică, pentru că salariul meu, de 12 mii de lei, este prea puțin ca să am un trai decent și să îmi întrețin familia. Și dacă vom avea astfel de salarii, despre ce fel de pregătire de lecții vorbim, despre ce fel de activități extrașcolare vorbim, ce fel de motivație? Noi rămânem fără școală, rămânem fără copii educați”, a menționat Alexandru Melniciuc, profesor de istorie.

Salariul mic, angajați puțini

Cu aceleași revendicări, la protest au venit și educatorii de la grădinițe. „Suntem nevoiți să ne petrecem vacanțele în Italia, dar nu pe plajă, ci la muncă. Lă­săm copiii aici și mergem să muncim în Italia, pentru că vrem și noi să fim puse în valoare, să fim frumoase, pentru că un pedagog este o imagine”, a menționat Corina Zavadovschi, educatoare.

„Să nu ne gândim la salarii, vrem să ne gândim la educație, să creștem o generație frumoasă. Primesc 8300 de lei salariu, cu grad didactic. Pentru căldură trebuie să achit peste 4000 de lei, dar eu nu pot trăi cu un salariu foarte mic. Am doi copii și este prea puțin pentru a-i crește și a le oferi minimul de care au nevoie”, ne-a spus indignată o altă educatoare din Chișinău.

„Am venit să solicităm recompensa­rea muncii pe măsura dedicației pe care o oferim, în contextul prețurilor actuale la servicii comunale, la produse alimen­tare și multe alte necesități, dar salariile pe care le avem nu sunt suficiente. De aceea, ne dorim ca educația să nu fie lă­sată pe ultimul plan, să avem salarii măcar ca în țara vecină, România”, ne-a relevat Oxana Iațcu, educatoare din Chișinău.

Manifestanții au declarat că, din cauza salariilor mici, sistemul de educație se confruntă cu o lipsă acută de cadre, iar lucrurile se vor înrăutăți dacă nu vor fi lua­te măsuri urgente.

„Mă bucur că suntem într-un număr atât de mare la acest eveniment. Este un eveniment pașnic, care demonstrează încă o dată valoarea democratică din țară, pen­tru că un element veritabil al democrației este sindicalismul, dreptul la asociere, dreptul la libera exprimare, revendicările pe care le au lucrătorii din țară. Ne-am adunat aici nu ca să cerem, ne-am adunat ca să dăm. Să dăm încă o șansă cabinetu­lui de miniștri, legislativului să se așeze la masa de dialog social, ca într-un partene­riat social veritabil să aibă loc un schimb de informații, consultări, negocieri pen­tru stabilirea salariului minim pentru anul 2025”, a declarat Igor Zubcu, președintele CNSM.

„Nu și-a dorit nimeni dintre cei care astăzi sunt în stradă un brad împodobit în niște cerințe. Și-au dorit o pregătire bună a procesului de studiu, să-și înde­plinească bine sarcina la locul de mun­că, dar astăzi suntem cu niște cerințe pentru că avem nevoie să fim auziți”, a spus Lilia Franț, vicepreședintă a CNSM.

„Iată aici se vede rolul și esența sindi­catului. Pentru a avea o forță, a veghea la  respectarea legii și a cere, dacă ceva nu este în regulă. De câți ani cerem noi, discu­tăm aceleași revendicări? Oare nu cunosc ei că învățământul din Republica Moldo­va deja este la pământ? Oare nu cunosc ei că dvs. nici nu aveți prânz la școală? Ni se promit 9 la sută, dar ni se ia altceva. O performanță, ori altceva și rămânem tot la aceleași patru procente. Noi suntem o putere, prea cuminți am fost până acum. Trebuie să ne cerem drepturile până la urmă”, a menționat Iurie Roșca, preșe-dintele Centrului Sindical Ramural Terito­rial al FSEȘ din Bălți.

După mai bine de o oră de scandări, în fața protestatarilor a ieșit președintele Parlamentului, Igor Grosu.

„Vă înțeleg, țin la voi, am și eu profe­sori în familie, o să căutăm soluții și asta va fi până la votarea în lectura a doua a legii Bugetului de stat pentru anul 2025”, a dat asigurări Igor Grosu.

La câteva zile după primul protest, de pe 13 decembrie, liderii și membri ai FSEȘ au avut o întâlnire cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. Asemeni ședinței precedente, dezbaterile cele mai aprinse au vizat valoarea de referință din proiectul Bugetului de stat. Părțile nu au găsit con­sens în ceea ce privește stabilirea valorii de referință inclusă în proiectul bugetului, poziția din proiect a rămas la +100 de lei pentru cadrele non-didactice și +200 de lei pentru cadrele didactice. Astfel, parametrii bugetari rămân la sumele indicate în pro­iectul pentru prima lectură – 2200 și, re­spectiv, 2500 de lei.

Totodată, ministrul Dan Perciun a adus la cunoștința sindicaliștilor că majorări sa­lariale vor avea loc, indirect, prin sporirea alocațiilor pentru gradele didactice și ma­nageriale. Totodată, accentul a fost pus pe necesitatea de a realiza creșteri salariale și pentru segmentul Învățământ Superior și Cercetare, prin ajustarea sporurilor pentru titlurile științifice.

„Domnul ministru a asigurat sindicatul că propunerea de a majora clasa de salarizare pentru lucrătorii muzicali din grădinițe și metodiști (de la 52 la 56) se va lua în cal­cul, ceea ce va contribui la creșteri salariale pentru aceste categorii de salariați discri­minate anterior. Pentru moment, discuțiile pe marginea proiectului de Buget sunt în plină desfășurare. Vom examina toate posibilitățile de compromis și vom insista asupra cerinței de bază – ca valoarea de referință pentru cadrele didactice să con­stituie 2600 de lei”, a accentuat Ghenadie Donos, președintele FSEȘ.

Pe 16 decembrie, FSEȘ a expediat o scrisoare președintelui Parlamentului, Igor Grosu, premierului Dorin Recean, ministru­lui Educației și Cercetării, Dan Perciun, dar și  ministrului Finanțelor, Victoria Belous, în care și-au expus revendicările.

În scrisoare se menționează, între al­tele, că „FSEȘ salută inițiativa Ministerului Educației și Cercetării privind înregistrarea amendamentului prin care cadrele didactice din învățământul preuniversitar vor benefi­cia de o majorare a sporului pentru gradele didactice și manageriale. Cu toate acestea, FSEȘ își exprimă profunda îngrijorare față de faptul că amendamentul menționat exclude cadrele științifico-didactice și științifice din învățământul superior. Această categorie esențială de personal academic nu s-a re­găsit în propunerile incluse în amendament, ceea ce creează o situație inechitabilă și dis­criminatorie”.

În consecință, „se conturează o realita­te descurajantă pentru anul 2025: sporul pentru titlul științific de doctor habilitat va reprezenta doar 27,5%, iar sporul pen­tru titlul de doctor – doar 15%, raportat la sporul pentru gradul didactic superior din învățământul preuniversitar. FSEȘ solicită înaintarea unui amendament la proiectul Legii bugetului pentru anul 2025, care ar viza majorarea sporului lunar pentru titlul științific de doctor în științe și de doctor habilitat, astfel încât să reflecte importanța activității academice și contribuția esențială a personalului științifico-didactic și științific la dezvoltarea educației și cercetării în Re­publica Moldova”.

Solicitările sindicaliștilor

De asemenea, sindicaliștii cer stabili­rea salariului minim pe țară în mărime de 6000 de lei, de la 1 ianuarie 2025, și utili­zarea acestuia la planificarea cheltuielilor bugetului de stat pentru anul 2025. Totoda­tă, ei solicită majorarea cu 35% a valorilor de referință de bază (cultură, asistența socială, funcționarii publici din cadrul autorităților publice locale etc.) și a celei utilizate la calcularea salariilor persona­lului didactic, ştiinţifico-didactic, științific, personalului  din grupul ocupațional „Or­dine publică și securitate a statului” etc. De asemenea,  alocarea a  50 de milioane de lei destinate asigurării dreptului la tra­tament balneosanatorial a persoanelor asi­gurate.

Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, în 2020, salariul mediu în învățământ era de 7017 lei lunar, adică cu 12% mai mic decât media pe economie. În 2024, sa­lariul a ajuns la 10.810 lei lunar, dar deca­lajul s-a adâncit la 24% sub media pe eco­nomie.

„Profesorii au pierdut teren în raport cu ceilalți salariați, iar salariile lor au cres­cut mult mai lent decât în alte sectoare. Un alt aspect grav este puterea de cumpărare. În ultimii patru ani, salariul din învățământ a crescut cu 54%, dar prețurile au crescut cu 65%. Profesorii au mai puțini bani reali astăzi decât aveau în 2020. Cu alte cuvin­te, creșterile salariale nu acoperă nici mă­car inflația, iar cadrele didactice sunt tot mai vulnerabile. Dacă ținem cont de inflația care a accelerat în ultimele luni, majorarea de 9% nu va aduce nici o îmbunătățirereală. În schimb, salariile reale ale profe­sorilor în 2025 vor continua să scadă, fiind mai mici decât în 2020”, a conchis Veaceslav Ioniță.

După mai multe runde de negocieri cu sindicatele, Ministerul Educației și Cerce­tării a anunțat că salariile pentru angajații din domeniul învăţământului urmează săfie majorate în anul 2025 cu până la 15%, cum a cerut FSEŞ, dar nu pentru toți. Creșterile salariale vor deriva din majorarea sporurilor pentru gradele didactice și ma­nageriale. Astfel, salariile cadrelor didac­tice vor crește de la 7,6% până la 13,6%. De asemenea, s-a negociat și s-a obținut una din revendicările mai vechi ale FSEȘ, și anume majorarea clasei de salarizare pen­tru metodiști și conducători de cerc din grădiniță – de la 52 la 56. Modificările au fost aprobate în cadrul ședinței de mier­curi a Guvernului. Sindicaliștii, care au ieșit în stradă joi, pentru a doua oară în utlime­le două săptămâni, spun că nu vor ceda și vor insista pe alte majorări, iar în funcție de rezultatele negocierilor, vor decide paşii pe care îi vor întreprinde, acțiunile ulterioare.