Din anumite motive, inclusiv din cauza pandemiei, nu am folosit concediul anual de odihnă pentru anii 2019, 2020 și 2021. Doresc să aflu dacă am dreptul în anul curent la acordarea concediilor nefolosite, împreună cu concediul anual ordinar pentru anul 2022? Sau concediile nefolosite la timp urmează să fie compensate în bani doar la încetarea relațiilor de muncă?
Boris Babin, Florești
Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).Ion PREGUZA
expert
în Departamentul juridic al CNSM
Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat pentru toți salariații. Ca urmare a faptului că dreptul la concediu de odihnă anual plătit constituie o garanție, elementele esențiale ale acestuia sunt reglementate imperativ. În acest sens, asemenea caracter imperativ are dispoziția art. 112, alin. (2) din Codul muncii (CM), care dispune că „Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate fi obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări. Orice înțelegere prin care se renunță, total sau parțial, la acest drept este nulă”.
Art. 118 alin. (3) din CM stipulează cazurile și condițiile în care concediul de odihnă anual poate fi amânat pentru anul de muncă următor. În asemenea cazuri, (în care concediul se amână pentru anul următor), în anul de muncă curent, salariatului i se vor acorda cel puțin 14 zile calendaristice din contul concediului anual, partea rămasă fiindu-i acordată până la sfârșitul anului următor.
Alin. (4) al aceluiași articol din CM interzice neacordarea concediului anual timp de doi ani consecutivi, precum și neacordarea anuală a concediului salariaților în vârstă de până la 18 ani și salariaților care au dreptul la concediu suplimentar în legătură cu munca în condiții vătămătoare.
Legislația nu admite înlocuirea concediului anual nefolosit printr-o compensație în bani
În perioada valabilității contractului individual de muncă, potrivit art. 119, alin. (3) din CM, concediile nefolosite pot fi alipite la concediul de odihnă anual sau pot fi folosite aparte (în întregime sau fracționat, conform art.115, alin.(5)) de către salariat în perioadele stabilite prin acordul scris al părților. În această ordine de idei, alin. (5) al art. 115 din CM dispune că concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau, în baza unei cereri scrise a salariatului, poate fi divizat în părți, una dintre care va avea o durată de cel puțin 14 zile calendaristice.
Cu referire la compensarea concediilor de odihnă anuale nefolosite, menționăm că legislația nu admite înlocuirea concediului anual nefolosit printr-o compensație în bani, cu excepția cazurilor de încetare a contractului individual de muncă al salariatului care nu și-a folosit concediul.
În acest sens, art. 119, alin. (1) din CM stipulează că, în caz de suspendare (art.76 lit. e) și m), art.77 lit. d) și e) și art.78 alin.(1) lit. a) și d)) sau încetare a contractului individual de muncă, salariatul are dreptul la compensarea tuturor concediilor de odihnă anuale nefolosite.
Prim urmare, în temeiul reglementărilor menționate mai sus, constatăm următoarele: în caz de amânare a concediului anual pentru anul de muncă următor, în anul de muncă curent, salariatului oricum trebuie să i se acorde cel puțin 14 zile calendaristice din contul acestui concediu anual, partea rămasă fiindu-i acordată obligatoriu până la sfârșitul anului următor; concediile nefolosite la timp de către salariat pot fi alipite la următorul lui concediu anual ordinar (ce urmează a fi acordat în baza programării concediilor anuale aprobate conform art. 116 din CM); pe de altă parte, concediile anuale nefolosite la timp pot fi realizate aparte de către salariat în perioada sau perioadele stabilite prin acordul scris al părților; compensarea în bani a concediilor nefolosite se admite doar la încetarea contractului individual de muncă în temeiurile specificate de art. 81din CM sau în caz de suspendare a contractului individual de muncă în temeiurile prevăzute de legislație.