Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).
Ion PREGUZA
expert
în Departamentul juridic al CNSM
Concediere imposibilă fără acordul sindicatului
Este în drept angajatorul să concedieze, fără acordul sindicatului, în temeiul art. 86, alin. (1), lit. y1) din Codul muncii, salariații membri de sindicat aleși în organele sindicale de toate nivelurile, având contract individual de muncă pe termen nedeterminat şi statut de pensionar pentru limită de vârstă?
Simion Ciobanu,
președintele Consiliului sindical ramural
din cadrul IPNA Compania „Teleradio-Moldova”
Art. 86, alin. (1), lit. y1) din Codul muncii poate fi aplicat, la concedierea salariaților care dețin statut de pensionar pentru limită de vârstă, indiferent de durata contractului individual de muncă, cu care sunt angajați – determinată sau nedeterminată. Or, potrivit acestei norme legale, angajatorul este în drept (dar nu obligat!) să desfacă din inițiativa sa contractul de muncă cu respectivii salariați.
Concedierea salariaților pe motivul deținerii statutului de pensionar pentru limită de vârstă, a persoanelor alese în organul sindical şi neeliberate de la locul de muncă de bază, se permite cu respectarea modului general de concediere şi doar cu acordul preliminar al organului sindical al cărui membru este persoana în cauză.
În cazul în care salariatul este deținător al statutului de pensionar pentru limită de vârstă și, concomitent, este și conducător al organizaţiei sindicale primare (organizator sindical) neeliberat de la locul de muncă de bază, el nu poate fi concediat fără acordul preliminar al organului sindical ierarhic superior.
Salariul minim, obligatoriu pentru toţi angajatorii
La angajarea mea în serviciu, în sectorul privat, angajatorul mi-a propus pentru început un salariu de 1000-1200 de lei pe lună. Eu am întrebat dacă se permite stabilirea unui salariu atât de mic, la care angajatorul mi-a răspuns că salariul se stabilește prin negocieri, în funcție de posibilitățile economice ale unității. Sunt dispus să accept cele propuse, dar mai întâi doresc să cunosc ce spune legea în asemenea caz?
Boris Dănilă, Bălți
Condiţiile de salarizare, precum şi mărimea salariilor în unităţile cu autonomie financiară, potrivit art. 135 alin. (2) din Codul muncii, se stabilesc, în cazul descris de dumneavoastră, prin negocieri între angajator şi salariat, în funcţie de posibilităţile financiare ale angajatorilor, şi se fixează în contractul individual de muncă. În același timp, legislația prevede anumite garanții de stat în domeniul salarizării, care cuprind inclusiv salariul minim stabilit de stat.
Începând cu 1 mai 2018, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real constituie 2610 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună (Hot. Guvernului nr.165 din 09.03.2010).
Acest minim garantat al salariului în cuantum de 2610 lei pe lună este obligatoriu pentru toți angajatorii din sectorul real care utilizează munca salarială. Acest cuantum nu poate fi diminuat nici prin negocieri, adică nici prin contractul colectiv de muncă și nici prin contractul individual de muncă (art.131 din Codul muncii).
Un alt aspect juridic al garanțiilor în domeniul salarizării se referă la faptul că salariaţii nu pot renunţa la drepturile care le sunt recunoscute prin Codul muncii. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă (art. 9, alin. (11) din Codul muncii).
