Bibliotecarii și cărțile, afectați de aceleași probleme

În Moldova, deocamdată, lipsește o definiție și o clasificare exactă pentru noțiunea de boală profesională. Sindicatele au tras semnale de alarmă în repe­tate rânduri, în legătură cu faptul că multe boli profesionale nu sunt recunos­cute ca atare în legislație, precum de patroni sau de către organele de resort.

Este clar că pentru fiecare speci­alitate există o serie de maladii pro­vocate de activitatea profesională și de condițiile de muncă. Biblio­tecarii nu sunt nici ei o excepție. Majoritatea bibliotecarilor sunt niște entuziaști care, în pofida retribuției derizorii și problemelor de sănătate provocate de contactul permanent cu cărțile, rămân totuși fideli profesiei îmbrățișate. Însă mai mulți bibliotecari, chiar și cei experimentați și cu o vechime impresionantă de muncă, se văd nevoiți să-și caute un alt rost, or starea lor de sănătate s-a înrăutățit serios din cauza condițiilor specifi­ce de muncă.

Biblioteca „Ovidius” este consi­derată o bibliotecă-model. Încăpe­rile sunt curate, amenajate, de cu­rând aici a fost făcută și reparație. E o plăcere adevărată să te afli aici, în sediu se observă mâna de gos­podar. Însă pentru lucrători plăce­rea de a se afla în aceste încăperi nu-i la fel de mare. Contactul per­manent cu cărțile care, după cum se știe, sunt niște acumulatoare naturale de praf, generează pro­bleme de sănătate dacă nu există o ventilare adecvată (funcționarea climatizoarelor este înlocuită prin simpla deschidere a geamurilor). Angajații bibliotecilor deseori su­feră de diverse alergii și maladii ale căilor respiratorii, iar toamna și primăvara, când instituția nu este încălzită, dar afară e destul de răcoare, salariații se îmbolnăvesc des, iar aflarea în concediu medi­cal din cauza că au mai făcut o dată bronșită a devenit pentru ei o nor­malitate.

Mai mult, cărțile atrag umidita­tea și anume în sezonul rece, când sistemele de încălzire încă nu sunt conectate, nivelul de umiditate în biblioteci o ia razna, în încăperi înregistrându-se o umiditate de 70-80 la sută, în loc de cele 30-50 la sută admise, iar în consecință se formează igrasie pe pereți. Cărțile, la rândul lor, îmbibă mirosurile asemenea unui burete. În fine, au de suferit și cărțile, și angajații bi­bliotecilor, care se află în contact permanent cu acestea. De altfel, lucrătorii bibliotecilor nu benefi­ciază de sporuri și adaosuri la sa­lariu pentru condițiile nocive de muncă.

Cazuri reale

Liuba Ciobanu, directoarea Bi­bliotecii „Ovidius”, ne relatează despre cazuri reale de boli pro­fesionale tipice pentru domeniul ei de activitate. „Cunosc fete care au lucrat în biblioteci, dar după câţiva ani au făcut astm în urma bronşitei. O colegă de grupă a fost nevoită să-şi părăsească funcţia pentru că a devenit astmatică. S-a transferat cu lucrul la o şcoală. Am şi exemplul unei cunoscute care a fost nevoită să plece să lucreze la grădiniţă, din cauza alergiei făcute – la contactul cu cartea, făcea urti­carie. Şi ea a lucrat circa 30 de ani în bibliotecă”, spune directoarea.

În ultimii ani, lista maladiilor profesionale ale bibliotecarilor a mai fost completată cu o afecţiu­ne. Problema e că funcţiile biblio­tecilor s-au extins. Acum, acestea au devenit centre informaţionale, unde oamenii deprind să facă ope­raţii elementare la computer. Tot­odată, şi fondurile sunt transferate în cataloage electronice. Motiv din care, odată cu trecerea timpului, apar şi probleme de văz. Totuşi, această maladie încă nu se com­pară cu …