Lucrătorii medicali continuă să evadeze din sistem. Motive sunt mai multe, dar cel mai esențial este salariul dureros de mic. Chiar dacă în anul 2015 s-a reușit obținerea creșterii salariului mediu lunar al angajatului din sănătate cu 383,7 lei lunar sau cu 109,48 la sută față de anul 2014, este prea puțin pentru a putea duce un trai decent. În general, salariul mediu al unui angajat din sectorul sănătății este cu 180 de lei mai mic decât salariul mediu pe economie.
În anul de referință, salariul minim în Republica Moldova a constituit numai 20 la sută din salariul mediu pe economie. Totodată, la acest capitol, Uniunea Europeană recomandă țărilor cu venituri salariale mici, printre care și Republica Moldova, să stabilească salariul minim, ca o garanție de stat, la nivelul de 60 la sută din salariul mediu pe economie.
Recomandările Uniunii Europene pot fi realizate numai în circumstanțe de reexaminări anuale, ținându-se cont de modificările indicilor prețurilor de consum și de evoluția salariului mediu pe economie. „Însă, în Republica Moldova, a devenit o normă încălcarea prevederilor legislației. Astfel, salariul minim a fost reexaminat în 2009 (600 de lei), mai apoi în 2014 (1000 de lei) și apoi va fi reexaminat abia peste cinci ani, dar nu anual”, este menționat în Raportul de activitate pe 2015, lansat recent de către Federația Sindicală „Sănătate” din Moldova. Sindicatele propun stabilirea anuală a salariului minim la nivelul minimului garantat sau 50-60 la sută din salariul mediu lunar în economia națională.
„Drept obiective pentru partenerii sociali de toate nivelurile, în perioada următoare sunt: intensificarea acțiunilor pentru majorarea salariilor angajaților din sectorul sănătăți cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie; de asemenea, obținerea plății de muncă a angajaților conform efortului la nivelul costului real al prestării serviciilor; îmbunătățirea managementului resurselor financiare disponibile în cadrul unității medicale, fiind utilizate economiile pentru suplimentarea veniturilor salariale”, ne-a spus Aurel Popovici, președintele Federației Sindicale „Sănătatea”.
Forul anual al medicilor a înaintat organelor de conducere ale Republicii Moldova un șir de revendicări. „O parte dintre ele au fost deja realizate, printre care: modificarea cadrului legislativ în vederea stabilirii garanțiilor negociate de către sindicate, prin contractele colective de muncă, doar pentru membrii de sindicat; revenirea organizațională la Centrele de sănătate raionale; instituirea, la nivel de administrație publică locală, a unui organ de conducere a tuturor unităților medicale din teritoriu; elaborarea proiectului Codului sănătății”, a menționat Aurel Popovici.
„Cu regret, schimbarea doar pe parcursul a unui an a trei miniştri şi a echipelor s-a reflectat foarte negativ asupra activităţii întregului sistem de sănătate. Ne-am dori să fie stabilitate şi continuitate în multe lucruri pe care le-a început cândva un minister. Cred că cea mai mare realizare pe care o au deputaţii din comisia noastră a fost faptul că,
după mulţi ani de luptă, când nu ne susţineau, când toţi se împotriveau, am introdus sistemul de sănătate şi am făcut modificări la Legea 188 cu privire la finanţele publice, stipulând, pe lângă pensii și salarii achitate la timp, că sistemul de sănătate este unul prioritar. Dacă vă aduceţi aminte, altădată, la alte întruniri, noi discutăm că sunt restanţe la salarii, întârzieri de luni de zile. Acum, există prevederea pe care noi vrem s-o respecte Ministerul Finanţelor: de unde au bani, de unde nu au, dar până pe data de 27 a fiecărei luni, să transfere banii”, a declarat deputata Valentina Stratan, vicepreședintă a Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie.
Analizând rapoartele anuale din anul 2015, prezentate de către organizațiile sindicale membre ale Federației Sindicale „Sănătatea”, s-a constatat că, în majoritatea unităților medicale, evaluarea individuală a muncii și tarifarea angajaților se efectuează în cadrul comisiilor permanente de atestare și tarifare. „Totodată, se mai admit cazuri de aplicare a factorului subiectiv la stabilirea coeficientului de multiplicare, acordare a sporurilor și suplimentelor la salariu. În aceste circumstanțe, este important ca fiecare conducător al unității medicale, lider de sindicat și salariat, să conștientizeze că atunci când plata muncii se efectuează incorect, negreșit, se vor declanșa litigii individuale de muncă”, se menționează în raport.
Valoarea cotelor pentru remunerarea muncii
În anul 2015, cotele pentru remunerarea muncii angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală au fost aprobate de Ministerul Sănătății, CNAM și Federația Sindicală „Sănătatea” la nivelul anului 2014 – de 55 la sută pentru asistența medicală urgentă prespitalicească; specializată de ambulatoriu; spitalicească și îngrijirea medicală la domiciliu; și de 60 la sută pentru asistența medicală primară. Sarcina comitetelor sindicale din unitățile medicale, încadrate în asigurările obligatorii de asistență medicală, este de a monitoriza respectarea necondiționată, de către conducătorii unităților, a cotelor aprobate pentru plata muncii.
Ocuparea statelor de personal
În anul 2015, conform informațiilor din colectivele de muncă, statele de personal aprobate au fost ocupate, în medie, la 95% sau cu 3,25 la sută mai mult comparativ cu anul 2014. Cu toate că în anul de referință media ocupării statelor de personal aprobate s-a îmbunătățit, în unele instituții medico-sanitare publice, multe state de personal aprobate rămân vacante, în pofida faptului că legislația Republicii Moldova permite conducătorilor să ofere angajaților muncă prin cumul pe lângă cea de bază și cumulare a funcțiilor în cazurile salariatului temporar absent.
„Frecvent, angajatorii practică munca neplătită în cazurile vizate. Evident, vina o poartă salariații, care acceptă să muncească pentru colegii absenți, fără a cere de la conducători, mai întâi, să încheie un contract individual de muncă sau să le acorde spor la salariul de bază pentru cumularea de funcții”, este menționat în raport. Sarcina comitetelor sindicale este de a atenționa salariații să-și cunoască drepturile la locul de muncă și să-i apere.
Prea puțini medici de familie
Numărul medicilor de familie în Republica Moldova se află astăzi la un nivel critic, fapt confirmat și de statisticile oficiale. Astfel, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de Centrul Național de Management în Sănătate, în Moldova activează în prezent mult mai puțini medici de familie decât prevede cadrul normativ acceptat de Uniunea Europeană – 6,6 la 10 mii de oameni.
Situația este deosebit de gravă mai ales în raioanele de sud: Cantemir, Cimişlia, Leova sau Căuşeni, unde nivelul de asigurare cu medici variază de la 2,6 până la 3,9 pentru 10 mii de locuitori. Asta însemna că un doctor din această regiune este nevoit să facă față de unul singur la 2.500 de oameni, în timp ce legislația Republicii Moldova prevede că această cifră nu trebuie să fie mai mare de 1.500.
Lucrurile se prezintă dintr-o perspectivă și mai proastă din moment ce se constată că medicina de familie în Moldova rămâne încă un domeniu insuficient finanțat. Deși organizațiile internaționale recomandă deja de zece ani ca valoarea alocațiilor să crească esențial, acest lucru, din păcate, nu se întâmplă.
