Foto: employeerightsact.com
Ţara noastră nu dispune de un sistem eficient de protecţie a drepturilor lucrătorilor, iar mass-media nu elucidează îndeajuns probleme precum cea a salarizării inechitabile, a siguranţei şi sănătăţii oamenilor la locul de muncă sau a încălcării în general a garanţiilor social-economice ale angajaţilor. La această concluzie au ajuns participanţii la un seminar cu tema „Mass-media pentru drepturile muncii”, organizat recent la Chişinău.
Munca decentă este o noţiune despre care se vorbeşte încă din 1999, iar în prezent toate politicile europene se bazează pe acest deziderat, a menţionat în context Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova. El include în sine o gamă largă de indicatori pe domenii de activitate.
Munca decentă este o strategie de dezvoltare prin care este recunoscut rolul central al muncii în viaţa oamenilor. Ea este o muncă productivă şi care duce la o remunerare justă, securitate la locul de muncă, protecţia socială a familiei, cele mai bune perspective de dezvoltare personală şi integrare socială, libertatea de exprimare, posibilitatea de a organiza şi a participa la procesul de decizie, şanse egale pentru bărbaţi şi femei.
Ţara noastră a ratificat până acum peste 40 de convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, inclusiv cele opt fundamentale din sfera muncii. Una e însă ca aceste tratate internaţionale să fie transpuse în legislaţia naţională şi alta e ca ele să fie şi realizate în practică.
Un rol important în apărarea drepturilor salariaţilor revine
sindicatelor, iar implicarea mass-media în elucidarea şi rezolvarea problemelor existente este indispensabilă. Or, mass-media este o forţă puternică, în stare să promoveze idei la care structurile guvernamentale nu le pot asigura o evoluţie adecvată, a mai apreciat Sergiu Sainciuc.
Abordare de calitate
În prezent, la nivel de unitate au loc multe abuzuri legate de drepturile angajaţilor şi ele ţin de restanţele salariale, condiţiile de muncă precare, lipsa protecţiei sociale a lucrătorilor, au constatat organizatorii acestui eveniment.
Prin proiecte de acest fel, se doreşte să se discute mai mult despre aceste probleme, să fie sensibilizată opinia publică, dar şi jurnaliştii, care ar trebui să le abordeze mai amplu şi de o manieră mai calitativă.
În prezent, în produsele jurnalistice există multe lacune în abordarea subiectelor de acest fel. Vorba e că jurnaliştii sunt mai mult interesaţi de subiectele scandaloase şi mai puţin de cele ce ţin de viaţa de zi cu zi a oamenilor.
Parteneriat cu mass-media
Este posibil ca înşişi jurnaliştii să nu-şi cunoască drepturile de muncă, iar din această cauză, nici oportunităţile de a îmbunătăţi situaţia existentă, a subliniat, la rândul său, Valentina Bodrug-Lungu, preşedinta „Gender-Centru”. În sprijinul acestei afirmaţii servesc problemele pe care le ridică înşişi jurnaliştii privind drepturile lor la o viaţă şi o muncă decentă.
O posibilă soluţie pentru viitor ar fi explorarea acestui subiect de către reprezentanţii „Gender-Centru” în parteneriat cu jurnaliştii. Or, este cunoscut faptul că în domeniul mass-media sunt mai mulţi bărbaţi la nivel decizional şi mai multe femei ce fac parte din categoria persoanelor de creaţie.
„Organizaţiile obşteşti, împreună cu jurnaliştii, cu sindicatele şi cu partenerii de dezvoltare ar trebui să ajute lucrătorii să înţeleagă esenţa muncii decente şi cum îşi pot revendica drepturile”, a opinat Valentina Bodrug-Lungu.
Din păcate, în ţara noastră sunt multe cazuri de încălcare a drepturilor angajaţilor, iar în mass-media sunt publicate puţine subiecte bine documentate la această temă, a apreciat Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Sistemul existent de protecţie a drepturilor lucrătorilor este afectat de probleme grave şi nu oferă căi sigure de apărare şi de eliminare a abuzurilor.
Aceste subiecte nu sunt reflectate suficient de mass-media. Ele ţin de drepturi, iar mass-media este principala sursă de informare pentru oamenii simpli. Prin multe redacţii primează subiectele po-litice, iar cele sociale rămân pe ultimul plan.
Mai exisă şi subiectele pentru care sunt acordate surse financiare şi ele ţin mai mult de divertisment. O altă problemă ar fi că jurnaliştii nu cunosc foarte bine aceste aspecte şi, de aceea, dau prioritate altor teme.
În acelaşi timp, există un interes sporit pentru subiectele în cauză, pentru că dreptul muncii ţine de absolut toţi lucrătorii din ţara noastră. Aproape fiecare are o relaţie de muncă şi oriunde există probleme, iar acestea trebuie să devină prioritare pentru agenda editorială a instituţiilor mass-media, a conchis directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice.
Seminarul „Mass-media pentru drepturile muncii” a fost organizat în parteneriat de „Gender-Centru”, Fundaţia Friedrich Ebert şi Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova.
