
Foto: jaffnazone.com
Realitatea pe drumurile ţării este de-a dreptul dramatică. În fiecare an, sute de moldoveni mor în accidente rutiere, iar alte câteva mii sunt răniți. O clipă de neatenție a unui conducător auto sau excesul de viteză lasă rude îndoliate sau familii care îşi vor îngriji pentru tot restul vieţii copiii sau părinţii mutilaţi ori paralizaţi. Şi mai grav e că şoferii nu învaţă nimic din dramele de pe şosele.
Potrivit serviciului de presă al Inspectoratului Național de Patrulare (INP), Alina Bunghez, în opt luni ale anului curent, în Republica Moldova au fost înregistrate 1585 de accidente rutiere în urma cărora 172 de persoane au decedat și alte 2033 au fost rănite.
Pietonii, implicați tot mai des în accidente
Accident tragic la Criuleni. Un bărbat și o femeie au murit în una din zilele trecute după ce au fost loviți de o mașină la ieșirea din satul Măgdăcești, în timp ce traversau șoseaua neregulamentar. Potrivit poliției, cei doi nu erau pe trecere de pietoni, iar în momentul când au sărit peste parapetul de la marginea carosabilului, au fost loviți în plin de mașină. Femeia de 35 de ani și bărbatul de 50 au murit pe loc.
Acest caz îngroaşă statisticile macabre, potrivit cărora fiecare al treilea accident produs pe teritoriul țării are loc cu implicarea pietonilor. Doar anul trecut, peste 70 de oameni care au traversat strada într-un moment nefast au murit.
Șirul accidentelor rutiere care au loc zilnic pe drumurile naționale poate continua și ne înspăimântă tot mai mult de la o zi la alta. Potrivit inspectorilor de patrulare, cel mai des, acestea au loc din cauza vitezei excesive și a stării de ebrietate a șoferilor. Motivul acestora este și neacordarea priorității pietonilor, neasigurarea la schimbarea benzii de circulație, nerespectarea distanței între autovehicule, conducerea cu imprudență etc.
Chișinăul, cel mai periculos loc din țară
În anul trecut, în localitățile din țară au avut loc 518 accidente rutiere, în care 49 de persoane au decedat și alte circa 600 au fost rănite. Pe drumurile naționale au avut loc peste 650 de accidente, în care 142 de persoane au decedat și alte peste 800 au fost rănite. În Chișinău, au fost înregistrate peste o mie de accidente, în care 56 de persoane au decedat și circa o mie și jumătate au avut nevoie de ajutorul medicilor. Cea mai periculoasă stradă din Chișinău rămâne
bulevardul Dacia. Aici au avut loc 82 de accidente rutiere. Urmează artera principală a orașului, bulevardul Ștefan cel Mare, unde s-au produs 36 de accidente. Pe șoseaua Hâncești și pe Calea Orheiului au avut loc peste 30 de accidente rutiere.
În 40 la sută din totalul accidentelor au fost implicați pietoni, 29 dintre ei au decedat, iar 450 de oameni au ajuns la spital. În mai mult de jumătate dintre cazuri au avut de suferit oamenii care traversau regulamentar strada. Pentru 11 persoane, accidentele au fost fatale. Pe zebrele unde au fost instalate limitatoare de viteză au avut loc doar două accidente.
Anul trecut, în accidente rutiere au fost implicați 100 de copii, doi dintre ei au murit, iar alți 97 au ajuns la spital.
Numărul accidentelor, în scădere
Potrivit datelor statistice, numărul accidentelor rutiere, în ultimii cinci ani, este în scădere. Din 2010 până în 2015, numărul acestora s-a diminuat cu 13,7%. De asemenea, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa sau au fost rănite în tragediile de pe şosele a scăzut cu 34,2% şi, respectiv, 19,3%.
Statistica în lume a deceselor cauzate de accidente rutiere
În fiecare an, în urma accidentelor rutiere decedează 1,2 milioane de persoane, 90% din totalul deceselor revin ţărilor slab dezvoltate. În raportul „Tineretul şi securitatea pe şosele” al Organizaţiei mondiale a protecţiei sănătăţii, se menţionează că accidentele rutiere cauzează anual pagube de 518 miliarde de dolari în întreaga lume.
În fiecare zi, circa o mie de copii, persoane tinere de până la 25 de ani decedează pe străzi.
Accidentele rutiere sunt cauza principală a mortalităţii tinerilor cu vârste cuprinse între 15-19 ani, milioane suferă traumatisme sau devin invalizi. Decedează mai des băieţi decât fete – tinerii reprezentanţi al sexului puternic mai des se joacă în preajma străzilor sau le traversează neregulamentar. Șoferii tineri mai des conduc cu centura de siguranţă necuplată, se urca la volanul autoturismului în stare de ebrietate şi depăşesc viteza legală. Riscul de a produce accident rutier în stare de ebrietate e de 2,5 ori mai înalt la un şofer tânăr decât la un șofer beat de vârstă medie.
Cel mai înalt grad al deceselor cauzate de accidente rutiere se înregistrează în statele Africii – peste 20 de cazuri la o sută mii de persoane, mai rar în ţările Orientului Apropiat – 15-20 de cazuri.
Majoritatea ţărilor Europei, Americii de Nord şi de Sud s-au plasat în grupul al-treilea, cu un indicator de 10-15 decese la o sută mii de persoane.
Cele mai sigure străzi şi şosele sunt în Australia, India, Pakistan şi în statele din Indochina.
În Europa, accidentele iau viaţa la aproximativ 350 de persoane pe zi sau mai mult de 127 de mii de persoane pe an, cifră egală cu populaţia unui oraş mediu european. Încă 2,3 milioane de persoane anual suferă traumatisme sau devin invalizi.
În acelaşi raport este menţionat că, în statele industrial dezvoltate, majoritatea celor decedaţi în accidente sunt șoferii de autoturisme, pe când în ţările sărace, aceştia sunt pietonii, bicicliştii şi pasagerii din transportul public.
Italia, cea mai periculoasă
Consiliul Uniunii Europene pentru securitatea la transport a desemnat Italia ca cea mai periculoasă ţară din Europa în ceea ce priveşte numărul de accidente rutiere care duc la deces – 13% din totalul accidentelor.
Serviciul specializat Statens Vegvesen din Norvegia a alcătuit ratingul gradului de pericol al şoselelor europene după criteriul: numărul deceselor raportat la o sută de mii de persoane dintr-un stat. Astfel, cea mai sigură ţară în sensul securităţii traficului este Olanda, cu numai 4,6 decese la o sută de mii de persoane, iar cea mai rea situaţie e în Grecia -15,9 cazuri de deces la o sută de mii de persoane.
Numărul celor decedaţi în urma accidentelor rutiere (la o sută de mii de persoane):
1. Grecia – 15,9
2. Polonia – 14,3
3. Belgia – 13,01
4. Slovenia – 12,9
5. Ungaria – 12,7
6. Cehia – 12,6
7. Portugalia – 11,8
8. Slovacia – 1,30
9. Luxemburg – 11,1
10. Spania – 10,3
11. Italia – 9,70
12. Austria – 9,30
13. Franţa – 8,8
14. Irlanda – 8,4
15. Finlanda – 7,2
16. Germania – 6,5
17. Islanda – 6,5
18. Danemarca – 6,1
19. Marea Britanie – 5,6
20. Elveţia – 5,5
21. Suedia – 4,9
22. Norvegia – 4,9
23. Olanda – 4,6