Nivelul egalității de gen în Republica Moldova a înregistrat o creștere mai proeminentă, comparativ cu anii precedenți. Cel puțin, asta arată datele Indexului Egalității de Gen, făcut public zilele trecute de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD).
Potrivit sursei citate, aceasta se datorează, în mod covârșitor, reformelor din domeniul politic. Datorită sistemului de cotă dublă (cota de reprezentare de 40% și prevederi de plasare pe liste), a sporit considerabil numărul de femei în legislativ, în 2021 fiind înregistrat cel mai mare număr de deputate alese din istoria Moldovei – 40,6% din totalul deputaților. În 2020, ponderea femeilor deputate constituia doar 25%. Acest fapt a determinat o creștere semnificativă a nivelului egalității de gen în domeniul politic, scorul acumulat fiind cu 14 puncte mai mare, comparativ cu anul 2020 (61 față de 47).
Inegalități semnificative
Regres semnificativ, însă, potrivit analizei, a fost înregistrat pe piața muncii. De altfel, acesta este domeniul cu cele mai importante inegalități între femei și bărbați. Acestea se regăsesc într-o pondere mult mai mică pe piața muncii, comparativ cu bărbații. Rata de ocupare a femeilor scade drastic odată cu apariția copiilor, ceea ce denotă insuficiența unei infrastructuri sociale și politici publice orientate spre necesitățile femeilor și ale familiilor în general. Rata de ocupare a femeilor cu copii este cu 20% mai mică decât a celor fără copii.
„Inegalitățile pe piața muncii s-au amplificat considerabil în perioada pandemică. O bună parte dintre femei au pierdut locul de muncă sau au intrat în șomaj tehnic, în timp ce altele s-au confruntat cu o reducere a numărului de ore lucrate. Aceste aspecte, în mod evident, au avut implicații semnificative asupra securității lor financiare”, se precizează în analiză.
Mai puține stereotipuri
Stereotipurile și percepțiile cu privire la participarea femeilor și a bărbaților, de asemenea, s-au atenuat în anul trecut. Spre exemplu, în anul 2009, peste 30 la sută dintre cetățeni considerau că femeile sunt mai puțin capabile și nu pot ocupa funcții de conducere, iar în anul 2021 această pondere a scăzut la 12%. Cele mai mari schimbări se atestă în percepțiile cu privire la reprezentarea bărbaților în funcții decizionale.
„Această tendință este valabilă și pentru toate stereotipurile legate de rolurile de îngrijire sau rolurile tradiționale ale bărbaților. Deși tendința este una constant pozitivă, în 2021 a crescut ușor ponderea populației care consideră că rolurile de îngrijire a familiei și gospodăriei trebuie să fie asumate de către femei, acesta fiind și un efect al crizei pandemice, care a amplificat necesitățile de îngrijire”, se mai arată în analiza.
Mai instruite, dar cu salarii mai mici
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în Republica Moldova, majoritatea studenților din universități sunt femei – 59%. Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, femeile cu vârstă cuprinsă între 25 și 64 de ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaților. Datele BNS arată că bărbații părăsesc sistemul educațional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piața forței de muncă.
În același timp, femeile câștigă în medie cu 14% mai puțin decât bărbații. Câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor în anul 2020 a fost de puțin peste șapte mii de lei, iar al bărbaților – peste 8500 de lei. Cele mai mari discrepanțe între câștigurile femeilor și cele ale bărbaților sunt în activități financiare, informații și comunicații, precum și în sănătate și asistența socială. Femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor – 57,4% și se regăsesc mai puțin în sectorul agricol – 37,2 la sută și industrie – 47,5%.
