3 October 2024
Chisinau
Cetăţeanul şi legea

Sindicatul și conflictul colectiv de muncă: ce prevede legislația

Loading
Cetăţeanul şi legea Sindicatul și conflictul colectiv de muncă: ce prevede legislația
Sindicatul și conflictul colectiv de muncă: ce prevede legislația
Vocea poporului

În ce cazuri sindicatul de la unitate poate declanșa conflict colectiv de muncă? Sau, dacă un asemenea conflict poate fi declanșat pe motivul că angajatorul refuză să ia în considerare propunerile sindicatului, în cazul reducerii nivelului de salarizare și elaborării unui nou Regulament cu privire la remunerarea mun­cii? Vă rog sa ne spuneți care sunt condițiile în care interesele salariaților pot fi apărate de reprezentanții aleși ai acestora?

Mihail Dănuța, Căușeni

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

 

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

 

Declanșarea și soluționarea conflictelor colective de muncă con­stituie obiectul jurisdicției muncii.

Art. 348 din Codul muncii (CM) specifică obiectul jurisdicției mun­cii, indicând în acest sens inclusiv conflictele colective privind inte­resele economice, sociale, profesionale și culturale ale salariaților, apărute la diferite niveluri între partenerii sociali.

Legislația nu prevede cazurile concrete în care pot fi declanșate con­flicte colective de muncă. Asemenea cazuri, în care pot fi declanșate conflicte colective de muncă, pot fi deduse doar din definiția legală a noțiunii de „conflicte colective de muncă”.

Potrivit art. 357 din CM, prin conflicte colective de muncă se înţe­leg divergențele nesoluționate dintre salariați și angajatori (sau dintre reprezentanții acestora) privind stabilirea și modificarea condițiilor de muncă (inclusiv a salariului), privind purtarea negocierilor colective, încheierea, modificarea și executarea contractelor colective de mun­că și a convențiilor colective, privind refuzul angajatorului de a lua în considerare poziția reprezentanților salariaților în procesul adoptă­rii, în cadrul unității, a actelor juridice ce conțin norme ale dreptului muncii, precum și divergențele referitoare la interesele economice, sociale, profesionale și culturale ale salariaților, apărute la diferite ni­veluri între partenerii sociali.

Astfel, putem doar concluziona că dispoziția art. 357 alin. (1) din CM nu dispune, în mod exhaustiv, cazurile în care pot fi declanșate conflicte colective de muncă.

 

În calitate de reprezentanți ai salariaților este recunoscut organul sindical care activează la întreprinderea data

 

Or, utilizarea de către lege a formulării „divergențele referitoare la interesele economice, sociale, profesionale și culturale” poate de­termina numeroase cazuri concrete care permit declanșarea conflic­telor colective de muncă.

În acest sens, sunt relevante prevederile art. 10 alin. (1) lit. e) din CM, din care rezultă că drepturile angajatorului la emiterea actelor normative la nivel de unitate nu pot fi aplicate fără a lua în conside­rare dispoziția art. 42 alin. (2) lit. a) și lit. a prim), care vizează dreptul salariaților de a participa la elaborarea proiectelor de acte normati­ve la nivel de unitate în domeniul social-economic și participarea la aprobarea actelor normative la nivel de unitate în cazurile prevăzute de CM și de alte acte legislative sau normative.

Ignorarea acestor prevederi legale, care cuprind inclusiv cazul indicat în întrebarea adresată, poate constitui obiectul unui conflict colectiv de muncă în condițiile legii privind declanșarea conflictu­lui colectiv de muncă, înaintarea revindicărilor și procedura de conciliere.

În ceea ce privește reprezentanții aleși ai salariaților, menționăm următoarele. Potrivit art. 1 din CM, în calitate de reprezentanți ai salariaților este recunoscut organul sindical care activează, de re­gulă, în cadrul unității în conformitate cu legislația în vigoare și cu statutele sindicatelor, iar în lipsa acestuia – alți reprezentanți aleși ai salariaților în modul stabilit de art. 21 din CM, adică aleși în modul stabilit printr-un act normativ la nivel de unitate. Or, în ca­zul în care în unitate este constituit un sindicat, alți reprezentanți ai salariaților nu pot fi aleși.

Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand