Sindicatele solicită noi acţiuni de combatere a economiei informale

Reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova au solicitat Guver­nului să convoace, până pe 27 aprilie, Comisia naţională pentru consultări şi negocieri colective pentru a fi discutat un nou plan de acţiuni de diminuare a muncii „la negru” şi a achitării salariilor „în plic”. Pe această dată expiră două luni de când partenerii sociali au calificat drept ineficiente acţiunile întreprinse de Guvern în direcţia respec­tivă şi au convenit ca, în acest termen, să fie elaborate noi mecanisme de combatere a fenomenelor în cauză.

 

 

„Cea mai importantă proble­mă ce trebuie discutată în pre­zent la toate nivelurile ţine de diminuarea muncii „la negru” şi a practicii de achitare a salariilor „în plic”, a declarat recent, la o conferinţă de presă, Petru Chiri­ac, vicepreşedinte al Confedera­ţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

Petru Chiriac a precizat că, la şedinţa din 27 februarie a Co­misiei tripartite, sindicatele au calificat informaţia privind com­baterea muncii „la negru”, pre­zentată de reprezentanţii Minis­terului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ca fiind una cosmeti­că. „Doar ca să nu spună că n-au întreprins nimic. Noi vedem însă că lucrurile evoluează cu totul altfel şi credem că acest viciu tre­buie combătut şi cu cât mai repe­de, cu atât mai bine”, a adăugat vicepreşedintele CNSM.

 

Insuficienţa banilor, cap de afiş

 

Vorbitorul a accentuat că cea mai mare problemă discutată frecvent în cadrul dialogului so­cial este lipsa finanţelor. Este ştiut însă că munca nedeclarată constituie 57 la sută din econo­mia informală. Faptul că cei din Guvern, Parlament şi din alte in­stituţii ale statului nu dau semne că ar fi deranjaţi de acest lucru este de neînţeles.

Or, problema prezintă peri­col pentru securitatea statului şi pentru societate în întregime, a apreciat Petru Chiriac.

Dacă în Chişinău sau în centrele raionale, condiţiile mai sunt cum sunt, păi în sate e dezastru

 

Pornind de la aceasta, sin­dicatele au cerut ca, până pe 27 aprilie, să fie convocată Comisia tripartită pentru a fi discutat un nou plan de diminuare a muncii „la negru” şi a practicii de achita­re a salariilor „în plic”. Totodată, reprezentanţii CNSM insistă ca în acest plan să fie incluse sar­cini concrete pentru structurile statului care au atribuţii directe legate de combaterea economiei informale. Aceste instituţii sunt Procuratura Generală, Ministe­rul Afacerilor Interne, Serviciul Fiscal de Stat, Centrul Naţional Anticorupţie, precum şi organi­zaţii de control cum sunt Inspec­toratul de Stat al Muncii şi cel al Sindicatelor.

 

Citește și: Piaţa muncii este marcată de ocuparea informală

 

În actualele condiţii, este nece­sară o campanie împotriva mun­cii la negru, care să contribuie la diminuarea economiei informale şi a inegalităţii economice. Una din metodele aplicate în acest sens trebuie să fie controalele inopinate, efectuate în special la întreprinderile din agricultură, construcţii, transport, sectorul de servicii, industria de prelucra­re etc.

Un alt aspect binevenit în acest proces este şi responsa­bilizarea patronilor în ceea ce priveşte încheierea cu fiecare salariat a contractelor individu­ale de muncă. Acest lucru este prevăzut în Codul muncii. El îi permite patronului să renunţe la nelegiuirile în cauză şi să asigure angajaţilor realizarea obligaţiilor şi drepturilor ce decurg din achi­tarea contribuţiilor la bugetul de stat, cel al asigurărilor sociale, fondul de asigurare obligatorie medicală.

 

 

O metodă sigură de reducere a economiei informale şi de majo­rare cu circa 50 la sută a venituri­lor în bugetul capitalei este intro­ducerea unor tichete electronice la călătoria cu microbuzul, tro­leibuzul şi autobuzul, a remarcat în context preşedintele CNSM, Oleg Budza.

 

Responsabilitatea, atribuită angajaţilor

 

Preşedintele CNSM a consta­tat că acţiunile sindicatelor se bucură de susţinere deplină din partea Organizaţiei Internaţiona­le a Muncii. Reprezentanţii aces­teia afirmă că ţara noastră, dacă tinde spre standardele europene, nu trebuie să tolereze munca „la negru” şi să lase impresia că totul este bine.

„Poate cineva să ne convingă că, atunci când merge să discute cu patronul, angajatul poate să-i dicteze acestuia, care spune, de exemplu, că 30 la sută din salariu vor trece prin contabilitate, iar 70 – vor merge „în plic”. Omul sim­plu care trebuie să-şi hrănească familia nu are pârghii să impună acest punct de vedere”, a opinat Oleg Budza.

 

Citește și: Salariul în plic pentru lucrător – beneficii pe termen scurt, pierderi pe termen lung

 

Cu toate acestea, vorbitorul a făcut referinţă la un caz recent, potrivit căruia circa 60 de salari­aţi de la o întreprindere din ca­pitală s-au adunat şi au anunţat angajatorul că vor să-şi primeas­că salariile în mod legal. Ei au ar­gumentat prin faptul că astfel le va fi asigurat dreptul de a benefi­cia de protecţie socială în caz de incapacitate temporară de mun­că, la momentul pensionării etc. În consecinţă, din martie, anga­jatorul respectiv plăteşte salariile prin contabilitate.

„Este doar prima rândunică, dar vom face să fie cât mai mul­te. Nu se mai poate ca o parte din populaţie să ducă toată povara, iar 50 la sută – cum le este mai bine lor şi patronilor, fără a ţine cont de pensionari, invalizi sau copii”, a conchis preşedintele CNSM. De menţionat că preşe­dinta Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, vicepremierul Tatiana Potâng, a solicitat partenerilor sociali ca, până pe 17 aprilie, să formuleze şi prezinte propuneri de eficien­tizare a Planului de acţiuni pen­tru diminuarea muncii „la negru” şi a achitării salariilor „în plic”.