Piaţa muncii este marcată de ocuparea informală

Foto: vocea.md

Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) se arată îngrijorată de ponderea înaltă a eco­nomiei informale şi apelează la partenerii săi sociali în­tru combaterea acestui flagel, care aduce prejudicii atât salariaţilor, cât şi bugetului public. Creşterea salariului minim în sectorul real ar putea fi, în vizorul sindicate­lor, o măsură în stare să reducă stimulentul pentru ast­fel de angajări.

Indiferent de forma în care este prezentată economia infor­mală şi de calificativele care-i sunt atribuite, activitatea infor­mală a agenţilor economici are scopul final de a evita anumite plăţi oficiale, cum ar fi impozitele şi taxele, contribuţiile sociale sau respectarea anumitor standarde legale ce ţin de salariul minim, numărul maxim de ore lucrate, normele de protecţie a muncii şi sănătăţii etc. „Anual, miliarde de lei nu ajung în bugetul de stat din cauza economiei informale, iar majoritatea agenţilor econo­mici continuă să achite salariile „la plic”. Salariatul trebuie să-şi cunoască drepturile şi să ceară angajatorului ca acestea să fie respectate. În plus, trebuie să fie conştient că dacă acceptă anga­jare informală, nu va dispune de protecţie social-economică în ca­zul unei eventuale concedieri sau accident la locul de muncă”, a de­clarat Oleg Budza, preşedintele CNSM în cadrul unei conferinţe tematice. El a atenţionat asupra faptului că din zece salariaţi apţi de muncă, doar şapte contribu­ie la bugetul asigurărilor sociale de stat, în final, însă doar nouă persoane primesc pensii. Potri­vit unor estimări, circa 57 la sută dintre persoanele ocupate acti­vează informal şi nu achită onest contribuţii sociale.

Agricultura, lider în angajări informale

Doar anul trecut, peste 340 de mii de persoane au avut un loc de muncă informal, iar numărul total al angajaţilor care a ridicat salariul „la plic” a crescut simţi­tor şi a ajuns la 650 de mii. Potri­vit datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, bu­getul public naţional a fost pre­judiciat în 2012 cu 5,3 de mild. de lei. „Pentru noi este important ca angajații să aibă un contract de muncă oficial și să fie contri­buabili la sistemul de asigurări sociale și medicale, ca, ulterior, să beneficieze de dreptul la pen­sie sau alte măsuri de protecţie socială”, a spus Sergiu Sainciuc, viceministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

În decursul anilor, sectorul in­formal s-a diminuat, dar aceasta s-a datorat faptului că indicele populaţiei active şi al celei ocu­pate, la fel, a scăzut. Dacă ana­lizăm datele Biroului Naţional de Statistică, ponderea ocupării informale rămâne încă foarte ridicată, 30,9 la sută din totalul populaţiei ocupate şi 28 la sută din totalul celei apte de muncă în 2012. Cele mai multe persoane ocupate informal au fost înregis­trate în agricultură – 66 la sută, activităţile de construcţii – 12 la sută şi comerţul – 11 la sută. La polul opus, în învăţământ sunt cele mai puţine angajări infor­male, deşi domeniul respectiv are ponderea cea mai mare în economie.

OIM declară 2014 anul diminuării economiei informale şi va finanţa în Republica Moldova un proiect strategic

Întrebată care ar fi, totuşi, ca­uza unei ocupări informale atât de mari în Republica Moldova, expertul independent Ana Popa susţine că protecţionismul şi co­rupţia ar fi principalii factori care favorizează economia tenebră. Avem sectoare care se eschivează de la plata taxelor şi ele deţin o pondere de peste 50 la sută din PIB. Ca rezultat, are de suferit dezvoltarea economică a ţării, ceea ce duce inclusiv la scăderea nivelului de investiţii străine. „Şi mai este ceva – locurile de mun­că în economia informală sunt o alternativă pentru cele din eco­nomia formală. Dacă o persoană nu-şi găseşte un loc de muncă în economia formală conform ne­cesităţilor, aceasta acceptă orice ofertă, chiar şi în sectorul infor­mal, numai să-şi asigure existen­ţa”, opinează Ana Popa.

De cealaltă parte, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patro­natului din Moldova, Leonid Ce­rescu, justifică activitatea infor­mală a agenţilor economici prin faptul că aceştia sunt expuşi la o povară fiscală şi regulatorie din partea statului.

„Sunt constrângeri serioase şi ei au două ieşiri din situaţie. Fie sistează activitatea propriu-zisă şi angajaţii îşi pierd locul de muncă şi garanţiile sociale, fie se retrag în economia informa­lă cu toate formele ei. Vina este din ambele părţi, însă factorii de decizie trebuie să meargă pe calea îmbunătățirii condițiilor de activitate a agenților economici. În cazul dat ar avea de câștigat inclusiv statul, întrucât ar creşte baza impozitară şi s-ar majora esenţial contribuţiile la bugetele CNAS şi CNAM, bugetul de stat, bugetul consolidat și bugetele lo­cale”, a spus leonid Cerescu.

„Organizația noastră are de mult timp în vizor combaterea acestui fenomen, care constituie, în ultimă instanță, un atentat la demnitatea lucrătorului și a eco­nomiei naționale, per ansamblu. Anul viitor, în cadrul Conferinței internaționale a muncii va fi o dezbatere privind adoptarea unui instrument juridic al OIM în vederea diminuării și punerii la control a acestui fenomen. Mă bucură inițiativa de a face o cam­panie concertată, un model tri­partit pentru combaterea feno­menului informalității pe piața muncii”, a menţionat Ovidiu Jurcă, specialist principal pentru activitățile lucrătorilor din ca­drul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) din Budapesta. Potrivit lui, OIM va sprijini par­tenerii sociali și Guvernul RM pentru adoptarea consensuală a unui pachet de măsuri care să diminueze substanțial acest fenomen, să-l facă nerelevant pentru piața muncii și, în acest fel, să contribuie la promovarea și implementarea prevederilor fundamentale din agenda muncii decente.

„Este extrem de important prezenţa responsabilităţii sociale bazată pe dialog social, negociere colectivă și adoptarea unui cadru legislativ favorizant pentru im­plementarea acestor principii”, a mai adăugat Ovidiu Jurcă.

În 2011, la iniţiativa sindicate­lor a fost elaborat Planul de acţi­uni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „la plic” şi a „muncii la negru”. Acest plan a prevăzut un şir de măsuri care vizează modificarea legislaţiei, întreprinderea acțiunilor de in­formare, realizarea controalelor complexe, toate având scopul de a diminua ocuparea informală. Astfel, dacă anterior se stabilea contravenție doar pentru cazul depistat, acum sunt prevăzute pentru fiecare persoană care nu are un contract de muncă, iar an­gajatorul este obligat să încheie contracte individuale de muncă şi să prezinte o copie a schemei de încadrare la Inspectoratul teritorial al Muncii. Totodată, experţii economici susţin că este necesară elaborarea şi imple­mentarea unui program special, destinat informării populaţiei re­feritor la problemele privind în­călcarea drepturilor muncii, garanţiilor sociale şi posibilităţii de protecţie social-economică a an­gajaţilor, cu antrenarea partene­rilor sociali şi a societăţii civile.