16 septembrie 2021
Chisinau
Cetăţeanul şi legea

Sfatul economistului. Concediile de odihnă: tipurile, durata, beneficiarii

Loading
Cetăţeanul şi legea Sfatul economistului. Concediile de odihnă: tipurile, durata, beneficiarii
Sfatul economistului. Concediile de odihnă: tipurile, durata, beneficiarii
agora.ru

Cum se acordă și care este durata concediului anual plătit pentru diferite categorii de populație? De ce diferite categorii de angajați au diferite durate ale concediilor (de bază, supli­mentare), Codul muncii nu se răsfrânge asupra tuturor? De ce statul achită pentru unii angajați 50-60 de zile de concediu, iar cei care lucrează în unitățile cu autonomie financiară și formează propriu-zis bugetul, au dreptul numai la 28 de zile? De ce sindicatele nu insistă la majorarea concediului minim plătit? În care acte legislative sunt reglementate concediile? Pot eu să renunț la concediu?

Chirică L., Nisporeni

  Sfatul economistului. Concediile de odihnă: tipurile, durata, beneficiarii

Ana MOLDOVANU

consultant superior

în Departamentul protecție social-economică al CNSM

 

În primul rând, în conformita­te cu art. 112 din Codul muncii, dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat pentru toţi salariaţii. Acest drept nu poa­te fi obiectul vreunei renunţări sau limitări. Orice înţelegere prin care se renunţă, total sau parţial, la acest drept, este nulă. Orice sa­lariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă be­neficiază de dreptul la concediu de odihnă anual.

Art. 113 din Codul muncii re­glementează durata concediului de odihnă anual, stabilind că tu­turor salariaţilor li se acordă anu­al un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare. Pen­tru salariaţii din unele ramuri ale economiei naţionale (învăţământ, ocrotirea sănătăţii, serviciul pu­blic etc.), prin lege organică, sunt stabilite alte durate ale concediu­lui de odihnă anual.

Art. 299 din Codul muncii re­glementează concediul de odih­nă anual prelungit. Astfel, cadrele didactice ale instituţiilor de învă­ţământ beneficiază anual, la sfâr­şitul anului şcolar, de un concediu de odihnă plătit cu durata de:

  • 62 de zile calendaristice – pen­tru cadrele didactice din institu­ţiile de învăţământ superior, din colegii, licee, gimnazii şi şcoli de cultură generală de toate tipurile;
  • 42 de zile calendaristice – pen­tru cadrele didactice din instituţii­le preşcolare de toate tipurile;
  •  28 de zile calendaristice – pentru cadrele didactice din in­stituţiile extraşcolare şi din şcolile sportive pentru copii.

Cadrelor ştiinţifice din institu­ţiile de învăţământ de toate nive­lurile li se acordă un concediu de odihnă anual plătit cu durata de 62 de zile calendaristice.

Cadrele ştiinţifice din organi­zaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit cu durata de:

  • 42 de zile calendaristice – pen­tru cadrele ştiinţifice cu grad şti­inţific de doctor habilitat;
  • 36 de zile calendaristice – pen­tru cadrele ştiinţifice cu grad şti­inţific de doctor;
  • 30 de zile calendaristice – pen­tru cadrele ştiinţifice fără grad ştiinţific.

Cadrele didactice auxiliare şi personalul administrativ din învă­ţământ şi din sfera ştiinţei şi ino­vării beneficiază de un concediu de odihnă anual plătit cu durata de 28 de zile calendaristice.

În afară de aceasta, în baza art. 300 din Codul muncii, cadrelor didactice din instituţiile de învă­ţământ li se acordă, nu mai rar decât o dată la 10 ani de activi­tate pedagogică, un concediu cu durata de până la un an, în mo­dul şi în condiţiile, inclusiv cele de plată, stabilite de fondatorul şi/sau statutul instituţiei respective.

Cadrelor ştiinţifice din organi­zaţiile din sfera ştiinţei şi inovării li se acordă, în modul şi în condiţiile stabilite de statutul organizaţiei respective:

  • un concediu plătit cu durata de până la 6 luni, nu mai rar de­cât o dată la 10 ani de activitate ştiinţifică, pentru finalizarea unor tratate, studii incluse în progra­mele de cercetare ale organizaţi­ilor din sfera ştiinţei şi inovării, cu aprobarea consiliului ştiinţific al organizaţiei;
  • un concediu plătit cu durata de până la un an, o singură dată, pentru redactarea tezei de doctor habilitat, cu aprobarea consiliului ştiinţific al organizaţiei.

În baza art. 43 din Legea cu pri­vire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public 4.07.2008, funcţionarului public i se acordă un concediu de odihnă anual plă­tit, cu o durată de 35 de zile ca­lendaristice, fără a se lua în calcul zilele de sărbătoare nelucrătoare. În cazul în care vechimea în ser­viciul public depăşeşte 5, 10 sau 15 ani, concediul de odihnă anu­al plătit se măreşte cu 3, 5 şi, re­spectiv, 7 zile calendaristice.

În conformitate cu art. 29 din Legea cu privire la statutul judecă­torului din 20.07.1995, judecătorii beneficiază de concediu în mări­me de 30 de zile calendaristice. Dacă judecătorul are o vechime în funcţia publică de până la cinci ani, concediul lui se majorează cu două zile lucrătoare, de la 5 ani la 10 ani – cu cinci zile lucrătoare, de la 10 la 15 ani – cu 10 zile lucră­toare, de peste 15 ani – cu 15 zile lucrătoare.

În conformitate cu art. 61 din Legea cu privire la procuratură din 25.02.2016, procurorul are dreptul la un concediu de odih­nă anual plătit cu durata de 35 de zile calendaristice.

În cazul în care vechimea în muncă în funcția de procuror depășește 5, 10 și 15 ani, con­cediul de odihnă anual plătit se mărește cu trei, cinci și, respectiv, șapte zile calendaristice.

În conformitate cu art. 37 din Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, nr. 320 din 27.12.2012, poliţiştii, în funcţie de vechimea în serviciu, au dreptul la concediu de odihnă anual plătit, cu următoarea durată:

  • cu vechimea de până la 5 ani – 35 de zile calendaristice;
  • cu vechimea de la 5 până la 10 ani – 38 de zile calendaristice;
  • cu vechimea de la 10 până la 15 ani – 40 de zile calendaristice;
  • cu vechimea de la 15 până la 20 de ani – 42 de zile calendaris­tice;
  • cu vechimea de peste 20 de ani – 45 de zile calendaristice.

Conform art. 31. din Legea ser-

viciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20.07.2000, co­laboratorul vamal are dreptul la concediu anual plătit de 30 de zile lucrătoare.

Totodată, colaboratorului vamal se acordă anual concediu supli­mentar plătit:

  1. a) de 5 zile lucrătoare – pentru vechime în muncă de 10 ani;
  2. b) de 10 zile lucrătoare – pentru vechime în muncă de 15 ani;
  3. c) de 15 zile lucrătoare – pentru vechime în muncă de 20 de ani şi mai mult.

Colaboratorului vamal se acor­dă concediu suplimentar pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în condiţii dăunătoare. Lista func­ţiilor exercitate în condiţii dăună­toare, durata şi modul de acordare a concediului sunt stabilite de Gu­vern.

Concediile suplimentare se în­sumează concediului anual. Cu toate acestea, durata totală a con­cediului anual plătit nu poate de­păşi 60 de zile lucrătoare.

Conform art. 14 din Legea cu privire la statutul militarilor, nr. 162 din 22.07.2005, militarii angajați prin contract, în funcție de vechimea în serviciu, au dreptul la concediu anual cu următoarea durată:

  1. a) până la 15 ani – 35 de zile ca­lendaristice;
  2. b) de la 15 la 20 de ani – 40 de zile calendaristice;
  3. c) 20 de ani şi mai mult – 45 de zile calendaristice.

Într-adevăr, angajații din secto­rul real beneficiază de concediul de odihnă anual nu mai mic de 28 de zile calendaristice pentru un an de muncă.

Dar, totodată, art. 121 din Codul muncii permite acordarea conce­diilor de odihnă anuale suplimen­tare.

Astfel, salariaţii care lucrează în condiţii vătămătoare, persoane­le cu dizabilităţi de vedere severe şi tinerii de până la 18 ani bene­ficiază de un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de cel puţin patru zile calendaris­tice.

Pentru salariaţii care lucrează în condiţii vătămătoare, durata con­cretă a concediului de odihnă anu­al suplimentar plătit este stabilită prin contractul colectiv de muncă, în baza nomenclatorului respectiv aprobat de Guvern.

Salariaţilor din unele ramuri ale economiei naţionale (industrie, transporturi, construcţii etc.) li se acordă concedii de odihnă anuale suplimentare plătite pentru vechi­me în muncă în unitate şi pentru munca în schimburi, conform le­gislaţiei în vigoare.

Unuia dintre părinţii care au doi şi mai mulţi copii în vârstă de până la 14 ani (sau un copil cu dizabili­tăţi) li se acordă, în baza unei cereri scrise, un concediu de odihnă anu­al suplimentar plătit cu durata de patru zile calendaristice.

În convenţiile colective, în con­tractele colective sau în cele indivi­duale de muncă pot fi prevăzute şi alte categorii de salariaţi cărora li se acordă concedii de odihnă anu­ale suplimentare plătite, precum şi alte durate (mai mari) ale concedi­ilor decât cele specificate în Codul muncii.

Conform art. 9 din Convenţia colectivă (nivel naţional) nr. 2 din 9.04.2004, personalului de condu­cere şi de specialitate a cărui mun­că implică eforturi psiho-emoţi­onale sporite, i se poate acorda un concediu suplimentar plătit cu durata de până la șapte zile calen­daristice. Condițiile de acordare a concediului suplimentar se stabi­lesc în contractul colectiv sau indi­vidual de muncă.

În conformitate cu art. 11 din aceeași Convenție, la prezentarea actelor respective, salariaţii benefi­ciază de concediu suplimentar plă­tit pe motive familiale, exprimat în zile lucrătoare, în următoarele ca­zuri: căsătoria salariatului – 3 zile; căsătoria copilului salariatului – o zi; înfierea copilului – o zi; decesul părinţilor, socrilor, soţului (soţiei), a copilului – trei zile; decesul frate­lui/surorii; bunicului/bunicii – o zi; părinţilor care au copii în clasele I şi II – o zi la începutul anului şco­lar şi o zi la sfârşitul anului şcolar; încorporarea în rândurile Armatei Naţionale a membrului familiei – o zi. Concediul menţionat se acordă strict în timpul survenirii eveni­mentului şi nu poate fi transferat în altă perioadă.

Concediile de odihnă anuale suplimentare se alipesc la conce­diul de odihnă anual de bază.

De asemenea, Codul muncii prevede și acordarea concedii­lor suplimentare pentru salariații care îmbină munca cu studiile în instituţiile de învăţământ supe­rior şi mediu de specialitate, în cadrul programelor de doctorat și postdoctorat, în instituţiile de învăţământ secundar general (art. 178–182).

Astfel, prin Hotărârea Guvernu­lui nr. 435 din 23.04.2003, salariaţi­lor care îşi fac studiile în instituţiile de învăţământ superior şi mediu de specialitate li se acordă conce­dii suplimentare plătite (păstrân­du-li-se 75% din salariul mediu la locul de muncă de bază):

  • pentru sesiunea de reper, exe­cutarea lucrărilor de laborator şi susţinerea colocviilor şi a exame­nelor – până la 30 de zile calenda­ristice anual;
  • în perioada susţinerii exame­nelor de licenţă sau a examenelor de absolvire – până la 30 de zile calendaristice;
  • pentru elaborarea şi susţinerea lucrării de licenţă, a tezei de mas­ter sau lucrării de diplomă – până la 90 de zile calendaristice.

Salariaţii care îşi fac studiile în învăţământul postuniversitar spe­cializat (masterat, rezidenţiat, se­cundariat, cursuri de specializare şi perfecţionare) beneficiază anual, în timpul studiilor, de un concediu suplimentar cu o durată de până la 35 de zile calendaristice, păstrân­du-li-se 75% din salariul mediu la locul de muncă de bază.

Pentru pregătirea şi susţinerea tezei de master, persoanele re­spective beneficiază de un conce­diu suplimentar plătit, cu o durată de până la 90 de zile calendaristi­ce, păstrându-li-se 75% din salariul mediu la locul de muncă de bază.

Salariaţii care îmbină munca cu studiile în instituţiile de învăţământ secundar profesional (şcoli profesi­onale, şcoli de meserii) beneficiază anual de un concediu suplimentar cu o durată de până la 35 de zile calendaristice, pentru a se pregăti şi a susţine colocviile şi examene­le, păstrându-li-se 75% din salariul mediu la locul de muncă de bază.

Modul de acordare a concediu­lui de odihnă anual este reglemen­tat în art. 115 din Codul muncii. Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaților după expirarea a șase luni de mun­că la unitatea respectivă.

Înainte de expirarea a șase luni de muncă la unitate, concediul de odihnă pentru primul an de mun­că se acordă, în baza unei cereri scrise, următoarelor categorii de salariaţi:

  1. femeilor – înainte de conce­diul de maternitate sau imediat după el;
  2. salariaţilor în vârstă de până la 18 ani;
  3. altor salariaţi, conform legis­laţiei în vigoare. Salariaţilor trans­feraţi dintr-o unitate în alta con­cediul de odihnă anual li se poate acorda şi înainte de expirarea a șase luni de muncă după transfer.

Concediul de odihnă anual pen­tru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza unei cereri scrise, în orice timp al anu­lui, conform programării stabilite. Concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau, în baza unei cereri scrise a salariatului, poate fi divizat în părţi, una dintre care va avea o durată de cel puţin 14 zile calendaristice.

În conformitate cu art. 115 alin. (6) din Codul muncii, concediul de odihnă anual se acordă salariatu­lui în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărârii) emis de angaja­tor.

Pentru acordarea concediului de odihnă anual de bază, acesta inițial urmează a fi programat în comun de către salariat și angajator, cu cel puţin două săptămâni înainte de sfârşitul fiecărui an calendaristic.

Art. 116 din Codul muncii pre­vede că la programarea concedii­lor de odihnă anuale se ţine cont atât de dorinţa salariaţilor, cât şi de necesitatea asigurării bunei funcţionări a unităţii. Salariaţilor ale căror soţii se află în concediu de maternitate li se acordă, în baza unei cereri scrise, concediul de odihnă anual concomitent cu con­cediul soţiilor. Salariaţilor în vârstă de până la 18 ani, părinţilor care au doi şi mai mulţi copii în vârstă de până la 16 ani sau un copil cu dizabilităţi şi părinţilor singuri care au un copil în vârstă de până la 16 ani, concediile de odihnă anuale li se acordă în perioada de vară sau, în baza unei cereri scrise, în orice altă perioadă a anului. Programa­rea concediilor de odihnă anuale este obligatorie atât pentru an­gajator, cât şi pentru salariat. Sa­lariatul trebuie să fie prevenit, în formă scrisă, despre data începerii concediului cu cel puţin două săp­tămâni înainte.

În conformitate cu art. 118, an­gajatorul are obligaţia de a lua mă­surile necesare pentru ca salariaţii să folosească concediile de odihnă în fiecare an calendaristic.

Concediul de odihnă anual poa­te fi amânat sau prelungit în cazul aflării salariatului în concediu me­dical, îndeplinirii de către acesta a unei îndatoriri de stat sau în alte cazuri prevăzute de lege.

Este interzisă neacordarea con­cediului de odihnă anual timp de doi ani consecutivi, precum şi ne­acordarea anuală a concediului de odihnă salariaţilor în vârstă de până la 18 ani şi salariaţilor care au dreptul la concediu suplimentar în legătură cu munca în condiţii vă­tămătoare.

Nu se admite înlocuirea con­cediului de odihnă anual nefolosit printr-o compensaţie în bani, cu excepţia cazurilor de încetare a contractului individual de muncă al salariatului care nu şi-a folosit concediul.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și