În ciuda opulenței de pe străzile orașului Chișinău, a mașinilor de lux care circulă pe drumuri și a caselor, una mai frumoasă ca alta, Republica Moldova este tot mai săracă de la an la an, iar unii cetățeni abia de leagă tei de curmei pentru a supraviețui. Sărăcia devine tot mai apăsătoare, intensă și cronică. Știm care sunt problemele și cunoaștem multe dintre cauzele ei, dar și soluțiile. Totuși, situația devine tot mai critică din an în an.
Mai bine, dar există riscuri
Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, situația privind sărăcia în Republica Moldova s-a îmbunătățit, dar există riscuri mari pentru viitor. Sursa citată precizează că, pe parcursul ultimilor ani, Republica Moldova a înregistrat o creştere economică rapidă, asistată de progrese semnificative în domeniul reducerii sărăciei. Creşterea economică a constituit cinci procente anual, cu începere din 2000. În acelaşi timp, rata sărăciei la nivel naţional s-a redus de la 68 la sută la 27 la sută în perioada 2000-2004 şi a continuat evoluţia descendentă, atingând nivelul de 11,4% în 2014. Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai sărace ţări din Europa, confruntându-se cu provocări de menţinere a progresului, apreciază experții Băncii Mondiale.
Recomandările propuse în cadrul studiilor includ consolidarea pieţei interne a muncii, abordarea corupției în mediul de afaceri, dezvoltarea activităţilor agricole și non-agricole în mediul rural, şi îmbunătățirea acoperirii sistemului de asigurări sociale și a alocațiilor pentru încălzire.
„Consolidarea mijloacelor de existență ale micilor agricultori este extrem de importantă, deoarece sectorul agricol asigură în continuare 30 la sută din ocuparea forței de muncă, iar alți 24 la sută fiind angajați în activităţi agricole de mică intensitate”, a menționat Alex Kremer, director de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova. „Deoarece majoritatea micilor fermieri nu sunt antrenaţi în activităţi comerciale, urbanizarea, conectivitatea și angajarea în muncă în afara gospodăriilor agricole reprezintă cele mai bune opţiuni de ieşire din sărăcie”, a conchis acesta.
Ce spun experții
„La baza sărăciei din Republica Moldova se afla legislația defectuoasă”, a spus, pentru „Vocea poporului”, Corina Gaibu, economistă în cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
„Continuă mecanismul legislației sovietice în care toți, conform legii, sunt de vină, iar pedeapsa se aplică selectiv. Dacă, peste noapte, ar începe să fie respectată legea în Republica Moldova, atunci
economia s-ar opri. Cadrul legal limitează inițiativa privată. Micul business este sursa principală de creare a locurilor de muncă și asigurare a unui venit decent. Pentru o mică întreprindere cu până la zece angajați, să activeze absolut legal, este echivalent cu Mission Impossible. De aici și consecințele dezastruoase asupra economiei, atât pentru populație, cât și pentru stat în întregime”, este de părere Corina Gaibu.
Distanțare
tot mai vizibilă
a guvernării
față de societate
Experții Centrului Analitic Independent „Expert Grup” susțin că se observă acum și o distanțare tot mai vizibilă a guvernării față de societate.
„Această distanțare este relevată de discrepanțele tot mai pronunțate dintre declarațiile reprezentanților guvernării și percepțiile populației. Spre exemplu, în timp ce Guvernul anunță, în rapoartele oficiale, atingerea primului Obiectiv de Dezvoltare al Mileniului (Eradicarea sărăciei și a foametei), conform percepției populației, nivelul sărăciei a crescut în ultimii zece ani. În prezent, 42% din populația țării este îngrijorată de fenomenul sărăciei, 37% din familiile din RM se consideră sărace, iar 41% sunt de părere că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar. În consecință, majoritatea populației nu are încredere în guvernare, fapt care, în paralel cu situația dificilă din economie, alimentează motivații puternice de evaziune fiscală – o problemă acută mai ales acum, în 2016, când deficitul bugetar urmează să depășească nivelul maxim admisibil de 3% din PIB”, spun analiștii.
„După șocul economic, valutar și bancar din 2015-2016, Republica Moldova a devenit mai vulnerabilă ca niciodată”, conchid experții Centrului Analitic Independent „Expert Grup”.
Reducerea sărăciei, prioritatea Guvernului
Reducerea sărăciei este o prioritate-cheie a Guvernului Republicii Moldova. Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova–2020” își propune scopul de a scoate din sărăcie peste 20% din cetățenii afectați de acest flagel. În ultimii cinci ani, nivelul sărăciei în Republica Moldova s-a diminuat de circa două ori, iar rata sărăciei în 2014 a constituit 11,4% sau cu 1,3 puncte procentuale mai puţin decât în anul precedent. Astfel, numărul persoanelor sărace a constituit circa 405,3 mii de persoane, fiind scoase din sărăcie circa 46 de mii de persoane.
Sărăcia în Republica Moldova are o nuanță rurală pronunțată, iar decalajul dintre nivelul de bunăstare urban/rural s-a accentuat de-a lungul anilor. În 2014, opt din 10 persoane sărace erau locuitori ai mediului rural. Totodată, dacă, în anul 2006, circa 65,7% din numărul total al persoanelor sărace locuiau în mediul rural, în 2014, această pondere a crescut la 81,3%.
Indicele mizeriei: Republica Moldova, pe locul 51 din lume
Republica Moldova a ocupat locul 51 din 108 țări în clasamentul „Indicele Mizeriei (sărăciei)” realizat de Cato Institute. Potrivit studiului, cel mai mult țara noastră este afectată de rata șomajului. Studiul ține cont de factori precum: rata șomajului, rata inflației, rata dobânzii la credite și rata creșterii economice.
Cele mai „mizerabile” țări din lume în 2014 au fost Venezuela (106,03), Argentina (68,00), Siria (63,9), Ucraina (51,8) și Iran (49,1). Argentina și Iran au ajuns pentru prima dată în acest rușinos „top-5”.
De cealaltă parte a clasamentului se află Sultanatul Brunei (4,94) acesta fiind urmat de Elveția (5,39), China (5,69) și Japonia (6,18).
Sindicaliștii: Sărăcia vine de la incompetenţi
„Sărăcia societăţii vine de la persoanele care sunt incompetente să dirijeze societatea, populaţia”, sunt de părere sindicaliştii.
„Ei aduc lumea la sărăcie, pentru că în ţara noastră înfloreşte corupţia, mafia se simte în largul său, înfloreşte economia informală şi aceste fenomene influenţează foarte mult asupra sărăciei noastre. Este sărăcie mare că reformele care s-au făcut în ultimii 25 de ani nu au fost îndreptate spre om, nu s-au început reformele de la om. Omul este principala figură în activitatea economică, dar pe om l-au furat, i-au majorat tarifele la servicii, preţurile la produse de primă necesitate şi totul s-a pornit de la om. Sărăcia noastră este atât de mare, de parcă noi am și început ca în anii 1950, după război, colectivizarea. Luăm totul de la om şi nu-i dăm nimic în schimb. Nu avem specialişti, nu avem profesionişti în țară, care să poată să preîntâmpine, să curme sărăcia. Alta e că nu ştim care este ramura prioritară care să ne ajute să ieşim din impasul în care ne aflăm azi, de asta avem această sărăcie”, a spus, pentru ziarul ,,Vocea poporului”, Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.
