Salariul mediu lunar pe economie: când se utilizează

Doresc să aflu în ce cazuri se utilizează salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2021?

Leonid Albin, Orhei

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

 

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

 

Cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pen­tru anul 2021, este utilizat  în numeroase cazuri prevăzute de acte­le legislative și normative în vigoare.

Dispoziția art.7 alin. (3) din Legea nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 289/2004) stabilește că salariul mediu lunar prognozat pe economie se apro­bă de către Guvern.

Astfel, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 923/2020, cuantumul salariului mediu lunar pe economie, pro­gnozat pentru anul 2021, este stabilit în mărime de 8716 lei, care este destinat pentru utilizare în modul stabilit de legislație.

Legea nr. 289/2004 se referă la utilizarea cuantumului salariu­lui mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2021, doar la determinarea bazei de calculare a indemnizațiilor de asigurări sociale.

Salariul mediu lunar pe economie prognozat se utilizează și în cazul constatării încălcării grave a obligațiilor de muncă. Potrivit art. 211 prim din Codul muncii (CM), se consideră încălcare gravă a obligațiilor de muncă inclusiv cauzarea unui prejudiciu material, mărimea căruia depășește cinci salarii medii lunare pe economie prognozate. Acest fapt permite angajatorului aplicarea față de sa­lariatul vinovat a oricărei sancțiuni disciplinare, inclusiv a concedi­erii în temeiul art.86 alin. (1) lit. p) din CM.

Codul fiscal conține mai multe reglementări cu referire la sa­lariul mediu lunar pe economie prognozat. De exemplu, potrivit prevederilor art.20 lit. r), în cazul ajutorului material acordat din mijloacele sindicatelor, limita neimpozabilă constituie un sala­riu mediu lunar pe economie, prognozat, per angajat anual, cu excepția ajutorului acordat în caz de deces și/sau boală a angaja­tului sau a rudelor și/sau afinilor de gradul I ai acestuia și altele.

Cazuri în care se utilizează salariul mediu lunar pe economie prognozat constituie obiectul reglementărilor Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Astfel, potrivit dispoziției  art. 36 prim, alin. (3) din această Lege, străinilor care fac investiții sau au creat locuri de muncă li se acor­dă drept de ședere după cum urmează: a) pentru investiții în va­loare echivalentă cu 60–200 de salarii medii lunare pe economie prognozate sau pentru cel puțin patru locuri de muncă cu salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul de gestiune – pe un termen de doi ani; b) pentru investiții în valoare echivalentă cu 200–600 de salarii medii lunare pe economie prognozate sau pentru cel puțin opt locuri de muncă cu salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul de gestiune – pe un termen de trei ani; c) pentru investiții în valoare echivalentă cu 600–2000 de salarii medii lunare pe economie prognozate sau pentru cel puțin 15 locuri de muncă cu salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul de gestiune – pe un termen de patru ani; d) pentru investiții în valoare echivalentă cu 2000–4000 de salarii medii lu­nare pe economie prognozate sau pentru cel puțin 25 de locuri de muncă cu salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul de gestiune – pe un termen de cinci ani etc.

De asemenea, art.14 alin. (2 prim) din Legea asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale nr. 756/1999 stipulează că, pe durata incapacității temporare de muncă cauzate de un accident de muncă sau de o boală profesională, cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă (plătite din mijloacele liber-profesioniștilor ce practică activități în sectorul justiției) se determină în proporție de 100% din salariul mediu lunar progno­zat pe economie, stabilit de Guvern, pentru anul în care s-a produs riscul asigurat.