Salariile juste într-o lume egoistă: bunul-simț și onestitatea trebuie să triumfe

În preajma Zilei Mondiale a Muncii Decente, marcată anual în întreaga lume la data de 7 oc­tombrie, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a or­ganizat masa rotundă cu gene­ricul „Acțiunile partenerilor sociali pentru asigurarea salariilor juste”.

Evenimentele din săptămâna aceasta, dar și cele care urmea­ză să aibă loc în teritoriu ulterior, denotă că sindicatele sunt o forță tot mai redutabilă în societate, de care trebuie să țină seama factorii decizionali, să o consulte înainte de a adopta hotărâri care vizează întreaga societate, mai ales pe cei pe care îi reprezintă sindicatele.

Masa rotundă a constituit, în opinia noastră, cel mai semnifica­tiv indiciu al importanței pe care o au sindicatele în ochii structu­rilor internaționale, ai guvernării, ai partenerilor sociali.

 

Partenerii sociali dau dovadă de coeziune și înțelegere într-o perioadă deloc ușoară

 

În discursul său, Igor Zubcu, președinte al Confederației Na-ționale a Sindicatelor din Mol­dova, a declarat: „Dacă este să facem o privire asupra activității noastre comune din 2019 până în prezent, putem să constatăm că am făcut față multor provocări, dar suntem în continuare presați de un șir de crize din regiune și din interiorul țării. Acest fapt ne determină să fim mai puternici, să fim la nivelul așteptărilor membri­lor noștri de sindicat”.

În cadrul mesei rotunde, participanții au lansat Apelul „Acțiunile partenerilor sociali pen­tru asigurarea salariilor juste”. În documentul aprobat unanim sunt trasate un șir de priorități ale par­tenerilor sociali care să contribuie la asigurarea unei munci decente în Republica Moldova, la remune­rare echitabilă, la stabilitate și la încredere în ziua de mâine.

 

Igor Zubcu, președintele CNSM: „La o muncă productivă trebuie să existe o remunerare justă”

Ne bucurăm de rezulta­tele atinse în ansamblu, dar în același timp mai mult ne frământă viața omului mun­citor, cum își întreține fa­milia, cum este remunerat, protejat și în ce condiții muncește.

Lucrul care produce ne-liniște este că situația so­cial-economică din țară în prezent are semne de între­bare. La o muncă productivă trebuie să existe o remune­rare justă și o distribuire corectă a veniturilor între angaja­tor și salariat. Trebuie să aprobăm salariul minim în mări­me de 50% din salariul mediu, care este în concordanță cu Carta Europeană Socială revizuită și cu Directiva Parla­mentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, cu atât mai mult cu cât Republica Moldova a obținut statutul de candidat la ade­rare la UE.

Putem face față situației doar consolidând eforturile noastre în toate domeniile și la toate nivelurile.

Luând în considerare că cele mai frecvente încălcări ale drepturilor salariaților se referă la salarizare, pornind de la faptul că generația actuală folosește internetul, CNSM a lansat săptămâna trecută aplicația mobilă „Drepturile salariaților”, care va fi un suport adițional în asigurarea drepturilor și a garanțiilor legate de muncă. Stimați co­legi, exprim convingerea că noi împreună vom reuși. Avem multe de realizat.

 

Ala Lipciu, coordonator național al OIM: „Ne dorim o calitate mai înaltă a vieții”

Politica salarială în orice strategie care își propune să promoveze justiția soci­ală este un element-cheie, în special atunci când se dorește o mai bună calitate a vieții. Lecția pe care ne-a dat-o Covid, pe lângă multe altele, a fost că cele mai re­ziliente societăți au fost ace­lea în care gradul de inega­litate a fost redus. Ultimele estimări ale OIM în Republi­ca Moldova sugerează că in­egalitatea salarială în țară este mai mare decât inegalitatea veniturilor. În 2019, circa 85.000 de salariați din sectorul real primeau sume mai mici sau egale cu salariul minim de 16 lei pe oră. Inegalitățile în sectorul real sunt mai mari decât în sectorul bugetar. O explicație în acest sens ar fi prezența nonconformității cu cadrul legal existent în pro­movarea materiei de salarii. 94 la sută dintre angajații cu salarii mici au peste 24 de ani, 49 la sută se regăsesc în întreprinderi micro și 74 la sută sunt în zonele rurale.

 

Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM: „Să asigurăm garanții salariale juste și conforme necesităților angajaților”

Salariile au diferite roluri și funcții în economie. Pen­tru lucrători, acestea con­stituie o sursă individuală de venit; o rentabilitate a investiției în capitalul uman, care orientează alegerile educaționale și profesiona­le. Pentru economie, ele au un rol important ca parte principală a venitului, care susține consumul și cererea. De asemenea, este „prețul muncii” și o modalitate de corelare a cererii și ofertei forței de muncă.

Directiva Parlamentului European și a Consiliului pri­vind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană în­curajează purtarea negocierilor colective. Însă acele sta­te membre, care nu ating nivelul de acoperire de 70% în acest sens, trebuie ca, prin consultare și/sau în acord cu partenerii sociali, să prevadă sau, acolo unde există deja, să consolideze un cadru de proceduri și dispoziții instituționale de facilitare, care să conducă la crearea condițiilor pentru desfășurarea negocierilor colective. Un astfel de cadru trebuie să fie stabilit prin lege sau printr-un acord tripartit. Salariul minim versus pensia mini­mă. Cum să avem o pensie minimă decentă dacă nu avem un salariu minim care să poată asigura această pensie? Pensia minimă după indexarea din 1 aprilie 2022 constituie 2278 de lei. Pentru a avea această pensie,  trebuie să avem un salariu minim de cel puțin 5000 de lei.

 

Corina Ajder, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale: „Venim cu un mecanism de creșteri salariale”

Săptămâna trecută am adoptat o hotărâre de gu­vern prin care a fost intro­dus un cuantum de salariu minim pe țară de 3500 de lei, care se examinează în prezent în cadrul Comisiei Naționale pentru Negoci­eri și Consultări Colective.Este un pas important pen­tru că, într-adevăr, Cur­tea Constituțională a spus clar că salariul minim pe țară de 1000 de lei este neconstituțional și e sub nivelul minim de trai. De aseme­nea, se analizează mai multe scenarii privind cât ar trebui să constituie salariul minim de la 1 ianuarie 2023. Noi ne dorim să-l putem majora cât mai mult. Urmează ca Minis­terul Finanțelor să se pronunțe, fiindcă există un impact bugetar. Chiar săptămâna trecută, au trecut și modificări­le la Legea 270, în a doua lectură, prin care s-au aprobat majorări salariale pentru unele categorii de bugetari. Se depun eforturi să putem crește veniturile populației, deși nu suntem o țară bogată, nu avem resurse infinite. Vrem să fortificăm și Inspecția Muncii, dar venim și cu un me­canism de creșteri salariale, de subvenționare a acestora, prin care angajatorilor care majorează substanțial salariile li se vor rambursa contribuțiile sociale pentru partea de majorare. Vom crea o subdiviziune nouă în minister, care se va ocupa de standardele de trai.

 

Vladislav Caminschi, director executiv al Confederației Naționale a Patronatului: „Am vrea ca și productivitatea muncii să sporească”

Salariile sunt cele care influențează cel mai mult comportamentul, devota­mentul salariaților în cadrul relațiilor de muncă. Acei angajatori care își respectă afacerea au viziuni strategi­ce de dezvoltare pe viitor, cu certitudine, acordă aces­tei componente o atenție deosebită. Crizele prin care trecem s-au manifestat asu­pra angajatorilor și termenul „decență” în perioada pan­demică s-a agravat pentru companiile care erau în infor­malitate. Au avut de pierdut acei angajați care erau angajați informal. Este o concluzie importantă și trebuie să între­prindem măsuri ca să nu existe asemenea vulnerabilități. În perioada pandemică, s-a realizat o creștere a salariu­lui. Cu colegii de la sindicate, am propus autorităților să majoreze salariile. Acest lucru a fost implementat. În final, am acceptat să avem un salariu unic pe țară, cel minim. Pe acesta îl negociem astăzi. Vreau să vă spun că angaja­torii nu sunt contra creșterii salariilor. Creșterea salariilor trebuie să fie și calitativă. Ne dorim ca și productivitatea muncii să crească, pe lângă majorarea salariilor.

 

Am reprodus mai sus câteva secvențe din discursuri­le participanților la eveniment. Au mai făcut prezentări Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie, Dumitru Stăvilă, director al Inspectoratului de Stat al Mun­cii, Raisa Dogaru, directoare ANOFM.

În cadrul panelului de discuții cu genericul „Garanții salariale juste și conforme necesităților salariaților”, a fost examinată situația cu privire la stabilirea salariilor, contex­tul social-economic actual, cerințele și viziunea parteneri­lor sociali în domeniul salarizării, experiența internațională în acest sens. Totodată, cei prezenți au fost familiarizați cu aplicația mobilă „Drepturile salariaților”, lansată recent de CNSM cu suportul OIM.

Precizăm că Ziua Mondială a Muncii Decente a fost instituită la inițiativa Confederației Internaționale a Sin­dicatelor. În această zi, sindicatele revendică asigurarea remunerării decente și echitabile a muncii, locuri calita­tive de muncă, protecție socială sigură, respectarea drep­turilor și libertăților angajaților. ITUC este cea mai mare structură sindicală mondială, din care fac parte peste 300 de organizații sindicale, și reprezintă peste 207 mili­oane de muncitori din 163 de țări ale lumii. Din februarie 2010, CNSM a devenit membră a ITUC.

 

Vizita la Chișinău, în prima jumătate a lunii septembrie, a unor înalți oficiali ai Biroului OIM pentru Activitățile Lucrătorilor (ILO-ACTRAV), prima de asemenea anvergură din ultimii 25 de ani, a constituit, de fapt, un sem­nal clar că CNSM este un partener de nădejde al structurilor internaționale, lucru de care ar trebui să țină seama și (sau mai ales) cei de la guvernare. Nu întâmplător, liderii de la OIM au fost însoțiți mereu la întâlnirile cu ofi­cialii de la Chișinău de către fruntașii sindicaliști.