Retrospectiva anului 2022. Evenimente semnificative în activitatea mișcării sindicale

Sindicatele, printre instituțiile în care populația are cea mai mare încredere

În ultimul an, încrederea populației în sindicate a crescut simțitor, devansând cu mult în acest sens Parlamentul, Gu­vernul, partidele politice, organizațiile neguvernamentale. Acest lucru îl relevă rezultatele unui sondaj de opinie Vox populi, realizat de Asociația Sociologi­lor și Demografilor din Moldova.

La capitolul încrederea populației în di­ferite instituții sociale și politice, situația este următoarea: 41% din populație au încredere în mass media, 40% – în primă­ria din localitatea natală, 39% – în arma­tă, 35% – în poliție, 34% – în Sindicate, 33% – în Guvern, 30% – în organizațiile internaționale cu sediul în R. Moldova, 27% – în Comisia Electorală Centrală, 21% – în sistemul bancar, 20% – în organizațiile neguvernamentale, 18% – în Parlamentul țării, 17% – în justiție, 12% – în partidele politice și 11% – în Patronate.

Fiecare respondent a fost rugat să nu­mească și câte trei evenimente semnifica­tive ale anului 2021. Astfel, evenimentul principal al anului 2021 este considerat de populație criza energetică și semna­rea contractului de aprovizionare cu gaze – 45%. Pe locul doi s-a plasat creșterea prețurilor la resursele energetice și la pro­dusele de primă necesitate, sărăcia abso­lută, pauperizarea populației – 29%. Locul trei în ierarhia evenimentelor anului, în viziunea populației, a fost ocupat de pan­demia de Covid-19 și sacrificiul/eroismul medicilor – 25%.

Atragerea tinerilor specialiști, salarizarea cadrelor didactice, pe agenda FSEȘ

Profesorii noștri îmbătrânesc, iar absolvenții universităților nu vin să ocupe locurile vacante. În ultimii ani, majoritatea cadrelor didactice a atins vârsta de pensionare. Fiecare al patru­lea cadru didactic are vârsta de 50-59 de ani. Discuții pe marginea acestui subiect, dar și pe alte teme, au avut loc, practic, la fiecare ședință a Consi­liului General al Federației Sindicale a Educației și Științei (FSEȘ). Una dintre acestea a avut loc în aprilie 2022.

În luarea sa de cuvânt, președintele FSEȘ, Ghenadie Donos, a făcut o retros­pectivă a realizărilor sindicatelor în dome­niu pentru rezolvarea unor probleme din sistem, dar și a celor rămase pe agendă. Cea mai dureroasă, potrivit lui Donos, ține de lipsa de cadre didactice și de atra­gerea tinerilor specialiști. Potrivit lui, toate acestea au loc din cauza reformelor inter­minabile, a finanțării insuficiente, a dotării tehnice a școlilor. A devenit problematică și siguranța psihologică, dar și cea fizică, la locul de muncă. Aceste probleme, care se perindă de la un an la altul, nu motivea­ză tinerii specialiști să vină în sistem.

Printre recomandările făcute se evidențiază faptul că structurile sindicale raionale, municipale, teritoriale, din instituțiile de învățământ, în colaborare cu organele locale de specialitate în domeniul învățământului, cu managerii, să ne­gocieze Contractul colectiv de muncă, să monitorizeze corectitudinea stabilirii raporturilor de muncă, salariului, normei didactice pentru tinerii specialiști, acor­darea indemnizației unice și a facilităților sociale.

La rândul său, Biroul Executiv al FSEȘ, în parteneriat cu ministerul de resort, să depună în continuare eforturi pentru perfecționarea cadrului legislativ vizând repartizarea, asigurarea tinerilor specialiști cu facilități sociale.

Lucrătorii medicali, protejați de Convenția Colectivă, în vigoare în 2022–2025

Părțile semnatare ale documentului – Ministerul Sănătății, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova – s-au obligat să realizeze un șir de acțiuni ce țin de raporturile de muncă, protecția social-economică a salariaților din domeniu, respectarea legislației muncii.

Prezentă la eveniment, Ala Nemerenco, ministrul Sănătății, a declarat că obiectivul comun este elaborarea unor politici asu­mate care să asigure angajații din sistemul medical cu cele mai bune condiții de muncă.

„Semnarea Convenției Colective pen­tru domeniul sănătății pe anii 2022–2025 (nivel de ramură) constituie o materiali-zare a dialogului social dintre federație și parteneri. Faptul că a fost semnat acest document important demonstrează o dată în plus că dialogul social își are efec­tele sale, concentrate pe necesitatea de a soluționa problemele cu care se con­fruntă lucrătorii medicali”, a relevat Aurel Popovici, președintele Federației Sindicale „Sănătatea”.

O prevedere importantă, negociată cu partenerii sociali, este majorarea sporurilor pentru condițiile nocive. Conform noilor prevederi, sporurile pentru condițiile nocive au fost majorate de 2,5 ori și vor constitui: 250 de lei, 300 de lei, 350 de lei, 400 de lei, 450 de lei și 500 de lei lunar, pornind de la gradul de nocivitate.

CNSM pledează pentru ratificarea Convenției OIM nr. 190

Potrivit datelor statistice, fiecare a cincea femeie angajată din Republi­ca Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală la locul de muncă, iar fiecare a patra se confrun­tă cu forme grave de hărțuire. În con­text, experții în domeniu consideră că numărul victimelor s-ar putea micșora, odată cu ratificarea de către Parlamen­tul de la Chișinău a Convenției nr.190 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM). Ba mai mult, ratificarea acestui document ar putea permite realizarea mai eficientă a egalității de șanse în țara noastră.

La sfârșitul anului trecut, CNSM a or­ganizat masa rotundă cu genericul „Pro­movarea ratificării Convenției OIM nr. 190 privind eliminarea violenței și hărțuirii la locul de muncă – obiectiv comun al parte­nerilor sociali”. La eveniment au participat conducerea CNSM, reprezentanți ai centre­lor sindicale național–ramurale, membri ai comisiilor de femei și de tineret ale CNSM, deputați, responsabili de la ministerul de resort, dar și alți specialiști în domeniu.

Aceștia au vorbit despre necesitatea ratificării Convenției OIM nr. 190, docu­ment ce prevede eliminarea violenței și a hărțuirii la locul de muncă. De asemenea, urmează să se inițieze consultări pe mar­ginea documentului cu partenerii sociali privind implementarea unui plan la nivel național pentru a combate acest fenomen, desfășurarea unor activități de instruire, informare și sensibilizare pentru a stopa violența și hărțuirea în lumea muncii, dar și alte acțiuni.

Convenția nr. 190 protejează toți lucră­torii din economia formală și informală și stabilește în mod clar rolul guvernelor și al partenerilor sociali în abordarea și preve­nirea violenței și a hărțuirii. Până în prezent, documentul a fost ratificat de 22 de țări, dintre care șase din Europa.