Zona cu cei mai mulți șomeri din întreaga țară este Găgăuzia, cu 771 de persoane sau 6,6 la sută din numărul șomerilor înregistrați oficial la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Potrivit datelor ANOFM, în primul semestru al anului curent au fost înregistrate cu statut de șomer peste 11 mii de persoane din localitățile rurale, ceea ce reprezintă 64,3 la sută din numărul total de peste 17 mii de șomeri înregistrați, inclusiv peste cinci mii de femei.
După Găgăuzia, cei mai mulți șomeri rurali au fost înregistrați în raionul Drochia – 657 (5,7%), Ocnița – 596 (5,2%), Dondușeni – 522 (4,5%), Edineț – 510 (4,4%), dar și în alte raioane din țară. Totodată, mai puțini șomeri rurali au fost înregistrați în raioanele Fălești – 152 (1,3%), Leova – 138 (1,2%), Chișinău – 128 (1,1%), Basarabeasca – 79 (0,7%), Călărași – 75 (0,6%) și Bălți – 35 (0,3%).
Experții sunt de părere că ponderea înaltă a numărului de șomeri înregistraţi în mediul rural este determinată atât de numărul mai mare al populației în mediul rural (de exemplu, în anul 2019, la nivel național, populația stabilă din mediul rural constituia circa 57%), cât și prin activitatea economică redusă și, respectiv, insuficiența locurilor de muncă în acest mediu.
Investițiile, mai slabe decât în orice țară din Europa
Analistului economic Veaceslav Ioniță este de părere că, la capitolul investiții, R. Moldova stă cel mai prost din Europa.
„Cât ține de investițiile străine pe cap de locuitor, că sunt cele mai proaste din Europa e clar, la noi sunt mai proaste decât în Ucraina și Belarus, de trei ori mai proaste. Când s-a destrămat Uniunea Sovietică, noi am pierdut 800 de mii de locuri de muncă și apoi încă 100 de mii. În total, 900 de mii. Pe acești 900 de mii de oameni care au pierdut locul de muncă, pe toți, îi găsim peste hotare. În prezent, gradul de plecare a oamenilor peste hotare este la nivel de 35-40 de mii de oameni pe an. Mai mult de jumate de raion pleacă. În acest an, pentru că au fost alegeri, oamenii au o speranță și, potrivit sondajelor noastre, numărul celor care au spus că doresc să plece peste hotare în următoarele șase luni este la un nivel mai mic decât în ultimii cinci ani. Evident, dacă se dorește să fie scoasă țara din mizeria în care ne aflăm, trebuie să avem o creștere economică prin crearea locurilor de muncă”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Faptul că avem mai mulți șomeri în-registrați în unele raioane comparativ cu altele nu este neapărat într-o relație direct proporțională cu numărul total al populației active din aceste raioane, ci depinde și de atractivitatea investițională a localităților rurale, atractivitatea locurilor de muncă, existența rutelor regulate de transport public care traversează diverse localități rurale și urbane.
Directorul Zonei Economice Libere (ZEL) Bălți, Marin Ciobanu, susține că dacă autoritățile nu vor atrage investiții mari, vom avea tot mai mulți șomeri, economia nu va crește, Republica Moldova ar putea falimenta.
„Dacă noi nu reușim în vreo cinci ani să atragem investiții serioase, de calitate, riscăm în general, după mine, să falimentăm ca stat. Problema cea mai mare, în ceea ce privește forța de muncă este că, dacă în 2010 noi am avut 162 de mii de studenți, la depărtare de 10 ani această cifră a ajuns la exact 100 de mii. Noi am pierdut în 10 ani 40 la sută din tineri. Unii dintre ei nu își continuă studiile, alții pleacă din țară. O altă doleanță este ca statul să trateze investitorii cu seriozitate, pentru că aceștia creează cele mai multe locuri de muncă”, a conchis Marin Ciobanu.
Conform datelor BNS, la finele anului 2020 erau înregistrați 58063 de angajatori la nivel național. Cei mai mulți dintre aceștia se află în municipiul Chișinău, Bălți, Orhei, Ialoveni, Ungheni.
