Raporturile de muncă și asigurările sociale, discutate cu oficiali ai OIM

Politicile promovate de Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), dar și reușitele obținute în domeniul muncii, feno­menul muncii la negru, dar și criza refugiaților ucraineni și suportul acordat de autorități și reprezentanții societății civile, inclusiv sindi­cate, au fost discutate zilele trecute în cadrul unei întrevederi a liderilor CNSM cu Maria Jose Chamorro, specialistă în domeniul egalității de gen și economiei formale în cadrul oficiului Organizației Internaționale a Muncii (OIM) din Budapesta.

Aceasta a efectuat o vizită de lucru în Republica Moldova, în tim­pul căreia a avut mai multe întreve­deri cu responsabili în domeniu din țară. În acest sens, au fost identificate unele sfere comune de colabo­rare, unde OIM ar putea să se impli­ce și să ofere suport.

La întâlnirea cu reprezentanții CNSM a participat și Ala Lipciu, co­ordonatoare națională a Organizației Internaționale a Muncii în Republica Moldova.

În discursul său, președintele CNSM, Igor Zubcu, s-a referit la politicile aprobate și promovate de confederație în asigurarea echili­brului de gen în sfera muncii, la pro­punerile de modificare a legislației din domeniul muncii, la reușitele, dar și la unele probleme care se perpetuează de la un an la altul și care se află mereu pe agenda sin­dicatelor.

Discriminarea femeii în ceea ce privește remunerarea muncii trebuie înlăturată

„Vreau să vă mulțumesc pentru expertiza OIM ce ține de analiza legislației muncii pe diferite dome­nii, pe care ne-o oferiți sistematic. Egalitatea de gen se regăsește printre prioritățile Strategiei CNSMpentru anii 2022-2027. Este vorba, înainte de toate, de promovarea egalității de gen, de aplicarea prin­cipiului remunerării egale, fără dis­criminare, pentru femei și bărbați. Dacă e să ne referim la anul 2021, potrivit unui studiu, femeile au ri­dicat salarii mai mici decât bărbații, în medie cu circa 13 la sută. Este un indicator alarmant pentru noi. Aces­te discrepanțe la salarii vor duce in­direct și la discrepanțe între pensii, la femei și bărbați”, a menționat Igor Zubcu.

Președintele CNSM s-a referit și la me­canismele care ar trebui folosite pentru a extinde serviciile alternative de îngrijire și educare a copiilor, asigurând condiții pen­tru ca părinții să poată combina viața per­sonală și obligația de îngrijire a copiilor cu viața profesională. În același context, lide­rul sindical a făcut trimitere și la dialogul constructiv pe care îl are confederația cu autoritățile în asigurarea protecției dreptu­rilor salariaților, femeii, ale familiei per an­samblu, aducând exemple de modificări la legislație în acest sens, operate la insistența sindicatelor.

Restanțe la capitolul ratificarea convențiilor internaționale

Acest aspect a fost menționat și de către Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, care a ținut să accentueze restanțele pe care le au autoritățile la capitolul ratifica­rea convențiilor internaționale în domeniul muncii.

„În 11 ani, a fost ratificat doar un sin­gur document important în domeniu – Convenția OIM nr. 161 privind serviciile de sănătate ocupaţională. A fost o presiune și din partea sindicatelor în acest sens. Era pregătit și raportul de expertiză, era pre­gătit totul, dar nu se dorea implementa­rea documentelor. Noi nu vedem acum un impediment pentru a ratifica și Convenția nr. 190 privind eliminarea violenței și a hărțuirii la locul de muncă, Convenția nr.156 privind egalitatea de șanse și egali­tatea de tratament pentru lucrătorii bărbați și femei. Pe parcursul ultimilor ani, CNSM a cerut autorităților ratificarea a cel puțin zece convenții, dar de fiecare dată ni se spunea că nu avem raport de evaluare”, a punctat Sergiu Sainciuc.

La rândul său, Maria Jose Chamorro, specialistă în domeniul egalității de gen și economiei formale în cadrul Oficiului OIM din Budapesta, a mulțumit sindicatelor pentru oportunitățile create și a dat asigu­rări că va depune toate eforturile pentru a îmbunătăți colaborarea în acest dome­niu. Dânsa s-a referit la chestiuni cum ar fi oficializarea relațiilor de muncă, munca nedeclarată, salariul minim și cum poate OIM să ne ajute ca acesta să fie majorat, discrepanța salarială între femei și bărbați, economia de îngrijire, precum și la violența și hărțuirea la locul de muncă.

Maria Jose Chamorro a menționat că în urma acestei vizite va fi elaborat un raport care va conține o serie de recomandări pentru a fi aplicate de partenerii sociali din Republica Moldova.

Organizaţia Internaţională a Muncii este o instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu competenţe în ma­terie de muncă şi securitate socială. Republica Moldova a devenit membră a OIM în anul 1992.