Curtea Constituțională a declarat la data de 1 aprilie 2025, neconstituțional articolul 91 alin. (3) din Legea nr. 140 din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii, în urma sesizării depuse de Ceslav Panico, Avocat al Poporului, la solicitarea CNSM. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituțională a solicitat opiniile mai multor instituții, inclusiv a CNSM, care a prezentat un șir de argumente privind excepția de neconstituționalitate a articolului 91 alin. (3) din Legea nr. 140 din privind Inspectoratul de Stat al Muncii.
Potrivit prevederilor articolului 91 alin. (3) din Legea nr. 140 din privind Inspectoratul de Stat al Muncii, persoana care, în ultimii 5 ani, a fondat entități specificate la alin. (1) – servicii externe private de protecție și prevenire, societăți comerciale care prestează servicii de consultanță pentru afaceri și management sau orice alte servicii conexe, a activat sau a deținut orice interes personal în cadrul acestora, nu poate activa în funcții de conducere sau de execuție în domeniul controlului privind respectarea legislației din domeniul muncii și securității și sănătății în muncă.
CNSM a subliniat că norma specificată supra, instituie un tratament diferențiat, mai puțin favorabil față de persoanele care, în ultimii 5 ani, au fondat, au activat sau au deținut orice interes personal în cadrul serviciilor externe private de protecție și prevenire, societăților comerciale care prestează servicii de consultanță pentru afaceri și management sau orice alte servicii conexe.
Confederația a menționat că Republica Moldova, în calitatea sa de stat membru al Organizației Intonaționale a Muncii (OIM), trebuie să posede un sistem de inspecție a muncii în conformitate cu prevederile Convenției nr. 81/1947 privind inspecția muncii în industrie și comerț, ratificată de Parlamentul Republicii Moldova în 1995, reglementările căreia au fost puse la baza elaborării și adoptării Legii privind Inspectoratul de Stat al Muncii nr. 140/2001.
Potrivit CNSM, norma specificată în articolul 91 alin. (3) din Legea nr. 140 din privind Inspectoratul de Stat al Muncii, încalcă dreptul constituțional la muncă și are un caracter discriminatoriu în cadrul raporturilor de muncă. Interdicția stabilită de articolul 91 alin. (3) din Legea nr. 140 din privind Inspectoratul de Stat al Muncii reprezintă o ingerință în dreptul de acces la o funcție publică și în dreptul la muncă garantate de art.39 și 43 din Constituție și nu este proporțională scopului legitim urmărit.
„Interdicția instituită prin norma criticată, nu asigură o măsură de protecție calitativă împotriva unor eventuale conflicte de interese sau abuzuri de serviciu în virtutea funcției de conducere sau de execuție în domeniul controlului privind respectarea legislației din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă. Cu alte cuvinte, raționamentul precum că prin această interdicție s-ar asigura integritatea inspectorului de munci, nu poate fi susținută”, accentuează CNSM.
În opinia sa, CNSM s-a referit și la Avizul consultativ al Consiliului pentru egalitate din 27 decembrie 2023, potrivit căruia termenul de 5 ani prevăzut în articolul menționat este stabilit arbitrar și fără a fi fundamentat pe anumite considerente obiective. Consiliul a constatat că prevederea respectivă este una discriminatorie și a recomandat excluderea ei.
Urmare sesizării depuse de Avocat al Poporului, la cererea CNSM, având în vedere lipsa unei legături raționale între alineatul (3) și scopul legitim al asigurării integrității inspectorului de muncă, care poate fi dedus din interpretarea sistemică a articolului 91, Curtea Constituțională a constatat că articolul 91 alin. (3) din Legea privind Inspectoratul de Stat al Munci este contrar articolelor 39, 43 și 54 din Constituție.
Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Textul integral al hotărârii va fi disponibil pe pagina web a Curții Constituționale www.constcourt.md
