Un proiect de modificare şi completare a unor acte legislative ce ţin de politica bugetar-fiscală şi vamală pentru 2017 a fost aprobat de partenerii sociali în cadrul celei mai recente şedinţe a Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective. Potrivit reprezentanţilor Guvernului, documentul a fost elaborat în baza propunerilor parvenite de la instituţiile statului, sindicate şi mediul de afaceri care au fost discutate pe parcurs cu toate părţile interesate.
În cadrul dezbaterilor pe marginea acestui proiect, Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a readus în discuţie subiectul legat de introducerea sistemului de tichete de masă pentru salariaţi.
„Zilele trecute, am avut discuţii cu preşedintele Parlamentului şi cu prim-ministrul pe marginea faptului că, în 2016, am întârziat cu aplicarea Legii cu privire la tichetele de masă. Am primit asigurări că deja săptămâna viitoare vor fi materialele necesare şi vom putea să discutăm această chestiune”, a precizat Oleg Budza.
Tichete de masa
Cea mai importantă problemă care, pe parcursul anilor, nu a fost soluţionată ţine de Ministerul Finanţelor şi se referă la deductibilitatea surselor ce urmează a fi alocate de patroni pentru procurarea tichetelor de masă, a specificat Oleg Budza. Patronii susţin această iniţiativă, cu condiţia ca mijloacele utilizate în aceste scopuri să fie deductibile, la fel ca şi în mai multe state, precum România, Ungaria sau Franţa.
Mai sunt încă cel puţin două luni pentru discuţii, timp în care ar urma să fie identificată o variantă de compromis, astfel încât legea respectivă să poată fi aplicată de la începutul anului viitor, a adăugat preşedintele CNSM.
În replică, reprezentanţii Ministerului Finanţelor au accentuat că în prezent
se lucrează la documentul în cauză şi că analizele de care au nevoie nu ar fi încă finalizate. Ei au adăugat că va fi necesar să fie organizate discuţii suplimentare pe marginea acestui subiect şi în cadrul lor va fi comunicată viziunea Ministerului Finanţelor.
Combaterea evaziunilor
În context, Oleg Budza s-a interesat şi despre capacitatea structurilor fiscale de a colecta impozite din activitatea de dare în locaţiune a apartamentelor de către persoanele fizice. Preşedintele CNSM a precizat că, în cadrul unei audienţe, o persoană l-a întrebat cum este posibil ca un vecin de-al său, care câştigă în medie câte 600 de euro lunar din darea în chirie a trei apartamente, să nu plătească impozite.
Cu referire la acest caz, reprezentanţii Ministerului Finanţelor au concretizat că este vorba despre evaziune fiscală, iar cadrul legal stabileşte procedurile prin care trebuie declarate aceste venituri.
Structurile fiscale nu dispun însă pentru moment de capacităţile necesare pentru a ajunge la fiecare dintre cei care dau locuinţe în chirie. Problema ar putea fi soluţionată în viitorul apropiat, pe măsură ce va fi reformat Serviciul Fiscal de Stat şi vor fi consolidate capacităţile acestuia de a interveni, inclusiv în situaţii de acest gen.
Impozitarea salariaţilor
La rândul său, Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al CNSM, a remarcat că sindicatele au înaintat un şir de propuneri pe marginea politicii de impozitare care au fost discutate cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor, iar o parte din ele au fost luate în consideraţie.
„Este bine că a fost majorată cu şapte la sută tranşa de venit impozabil. Era însă mai bine dacă se lua în calcul nu rata inflaţiei preconizate pentru 2017, dar şi cea de 9,7 la sută din 2015, precum şi cea din 2016, care va fi de peste şase la sută”, a specificat Sergiu Sainciuc.
Cât despre scutirile personale, care urmează a fi, de asemenea, majorate, în opinia sindicatelor, ar fi fost cazul ca ele să fie echivalente cu nivelul minimului de subzistenţă.
Sergiu Sainciuc a salutat şi faptul că în documentul respectiv se propune menţinerea celor două tranşe ale impozitului pe venit – de şapte şi de 18 la sută. Or, Programul de activitate al Guvernului prevede instituirea unei singure tranşe a impozitului pe venitul persoanelor fizice.
În opinia sindicaliştilor, ar fi necesar să existe şi o a treia tranşă a impozitului pe venit, direcţionată spre cei care primesc salarii foarte mari. Reprezentanţii CNSM se arată însă conştienţi de faptul că efectul ar putea fi şi invers celui scontat şi, de aceea, pledează pentru aceea ca lucrurile să fie analizate minuţios înainte de a se lua vreo decizie în această privinţă.
Indemnizaţia de concediere
Sergiu Sainciuc s-a referit în context şi la propunerea anterioară a sindicatelor ca indemnizaţia de concediere să nu mai fie impozitată, de vreme ce nici nu reprezintă o plată salarială.
„Noi am discutat mult anul acesta, ni s-a promis că o să examinăm totuşi care a fost impactul, ce venituri au fost acumulate la buget din impozitarea indemnizaţiei de concediere. Nu este normal ca din compensarea primită în legătură cu faptul că salariatul şi-a pierdut locul de muncă, a fost lichidată unitatea sau redusă unitatea de personal să fie perceput impozit pe venit”, a opinat Sergiu Sainciuc.
Totodată, de vreme ce din această indemnizaţie nu sunt achitate şi alte impozite, sindicatele consideră că ar fi deja mai bine să fie reţinută şi contribuţia de asigurare socială de stat. În acest caz, suma indemnizaţiei ar figura în câştigul total din care va fi calculată ulterior pensia de vârstă sau alte drepturi de asigurări sociale de stat.
Un alt aspect scos în evidenţă s-a axat pe solicitarea sindicatelor ca taxa pe valoarea adăugată la importul şi livrarea de îmbrăcăminte şi încălţăminte destinată copiilor să fie micşorată de la 20 până la cinci la sută. Propunerea a fost argumentată prin faptul că în ţara noastră se doreşte să fie stimulată natalitatea, iar micşorarea cheltuielilor pentru produsele în cauză ar permite familiilor să nască şi să crească mai mulţi copii.
De asemenea, Segiu Sainciuc a remarcat că sindicatele nu susţin intenţia ce ţine de eliminarea dreptului de care au beneficiat până acum agenţii economici de a efectua deduceri pentru donaţiile destinate organizaţiilor sindicale, patronale şi profesionale. Reprezentanţii salariaţilor au pledat pentru păstrarea în continuare a dreptului respectiv cel puţin pentru mijloacele alocate structurilor sindicale.
În context, Boris Babici, preşedintele Federaţiei Sindicale a Lucrătorilor din Industria Constructoare de Automobile şi Maşini Agricole, s-a interesat despre modul în care va fi soluţionată problema transporturilor ilicite de pasageri peste hotare. Or, operatorii acestora au recurs recent la acţiuni de protest, deşi de ani de zile nu achită nici un fel de taxe la stat. Ca urmare, reprezentanţii Guvernului au promis că vor încerca să găsească soluţii pentru această problemă.
Încercăm să ne încadrăm în termenul de examinare a politicii de impozitare
În cuvântul său de încheiere, Octavian Calmîc, ministrul Economiei, a concluzionat că, în anul viitor, regimul fiscal propus atât pentru salariaţi, cât şi pentru angajatori, este acelaşi ca şi în 2016, cu excepţia unor îmbunătăţiri din punct de vedere al administrării.
Totodată, reprezentanţii Ministerului Finanţelor au reuşit să se încadreze în termenul prevăzut pentru examinarea instrumentelor de politici bugetar-fiscale pentru anul viitor. În acelaşi timp, sindicatele, patronatele şi instituţiile publice de resort au avut posibilitatea de a înainta propuneri şi de a se pronunța pe marginea politicilor elaborate, iar acest dialog va continua şi va fi unul permanent, a dat asigurări Octavian Calmîc.
În cadrul aceleiaşi ședințe, a mai fost aprobat un proiect de modificare şi completare a Codului muncii.