Partenerii sociali ar trebui să-şi sporească capacităţile pentru a interveni în vederea perfecţionării standardelor de muncă în lanţul dezvoltării comerţului şi liberului schimb, obiective prevăzute în capitolul comerţ şi dezvoltare durabilă al Acordului de Asociere RM-UE. Este doar una dintre principalele recomandări generale care a fost sonorizată în cadrul evenimentului de prezentare a rezultatelor studiului „Analiză de context 2015”, realizat de către Institutul Muncii în parteneriat cu Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, la care au participat reprezentanţi ai CNSM, preşedinţi ai sindicatelor de ramură, reprezentanţi ai patronatelor, ai ONG-urilor, ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
După cum ne-a explicat Liliana Posţan, şefa Departamentului cercetări al Institutului Muncii, coordonatoare de proiect, cercetarea a fost făcută la solicitarea şi cu susţinerea financiară a Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Creştine din Olanda (CNV), care colaborează strâns cu Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova de mai mulţi ani pe mai multe proiecte. Prin realizarea studiului „Analiză de context 2015”, colegii de la CNV şi-au propus să tatoneze domeniile în care trebuie să intervină pentru a susţine dezvoltarea sindicatelor din Moldova.
În mod concret, colegii olandezi au ţinut să analizeze dimensiunea politică, economică, socială, culturală din perspectiva lanţului aprovizionării. Acesta este un concept identic cu spiritul responsabilităţii sociale corporative, care în Moldova este văzut ca un act de activitate filantropică, adică de susţinere a copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi. Pe când în viziunea unor organizaţii internaţionale, a specificat Liliana Posţan, mai ales de orientare socială, economică, partenerială, acest concept este niţel mai larg, ţintind şi respectarea drepturilor lucrătorilor din perspectiva lanţului aprovizionării, care include asigurarea cu materie primă, procesele de producere, ambalare, furnizare.
Un alt imbold care i-a determinat pe sindicaliştii olandezi să comande şi să finanţeze acest studiu a fost faptul că în 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. În plus, avem încheiat Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu ţările UE, din care face parte şi Olanda, stat cu cel mai mare volum de capital învestit în aproape 100 de întreprinderi care activează în ţara noastră, precum Portul de la Giurgiuleşti, Moldcell şi altele. În afară de aceasta, olandezii doresc să ne ajute să rezolvăm problema aprovizionării cu apă prin prisma lanţului valoric. Adică, să discute cu consumatorii, să monitorizeze funcţionarea contoarelor de măsurare a consumului de apă, să pornească şi să desfăşoare o activitate de educaţie în mediul cetăţenilor.
Totodată, ei îşi propun să ne încurajeze să preluăm practicile, experienţa olandeză privind
dezvoltarea agriculturii. Or, deşi această ţară are mai puţine terenuri arabile, iar solurile ei sunt mai sărace decât ale noastre în ceea ce priveşte conţinutul de humus, este una dintre cele mai mari exportatoare de produse agricole din Uniunea Europeană. În acest context, a relevat Liliana Posţan, colegii din Olanda doresc să discute cu liderii sindicali din Moldova despre respectarea drepturilor lucrătorilor din perspectiva obligaţiilor pe care şi le-a asumat Republica Moldova în momentul semnării Acordului de Asociere cu UE, printre care şi dreptul la libera asociere în sindicate, să dispună de condiţii decente de muncă.
Studiul este important prin faptul că abordează şi problema muncii decente, a declarat Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al CNSM. Or, chiar nu demult a fost adoptat un nou program de ţară pentru munca decentă, una din priorităţile de bază ale căruia este ocuparea forţei de muncă, pentru care militează neîncetat CNSM. Dumnealui a insistat pe ideea punerii în aplicare a recomandărilor ce decurg din studiul respectiv, pe modificarea ulterioară a legislaţiei naţionale în spiritul acestora.
