Una dintre preocupările de bază ale CNSM este nivelul de remunerare a angajaților, indiferent de apartenența lor la vreun sindicat. Fiindcă o societate nu poate fi liberă și prosperă dacă salariații nu au lefuri care să le permită să-și întrețină familiile și să ducă un trai decent.
De aceea, tema respectivă s-a aflat în centrul atenției la ședința Comitetului Confederal al CNSM din 27 mai. În raportul prezentat în context de Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, s-a menționat că sindicatele au continuat să solicite majorarea salariului minim până la minimul de existență pentru populația în vârstă aptă de muncă. Raportorul a relevat că, de la 1 ianuarie 2021, valoarea minimă a salariul lunar calculat în sectorul bugetar a fost stabilită în mărime de 2200 de lei, ceea ce echivalează cu minimul de existenţă pentru populaţia în vârstă aptă de muncă – 2235,4 lei în semestrul I din 2020. De asemenea, în urma demersului CNSM, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 922 din 22.12.2020, prin care s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie 2021, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real este de 2935 de lei.
Conform datelor BNS, câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu patru și mai mulți salariați și la toate instituțiile bugetare în anul 2020 a constituit 8107,5 lei, fiind în creștere cu 10,2% față de anul 2019. Totodată, datele Ministerului Economiei și Infrastructurii care se referă la prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2022-2024 estimează pentru anul 2020 un salariu mediu brut de 8100 de lei, cu o creștere nominală de 12% față de anul precedent.
Aceleași date statistice ale BNS arată că creșterea reală a salariului în anul 2020 față de anul 2019 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 6,2%. Constatăm că în anul 2020 creșterea reală a salariului este mai mică față de anii anteriori (10,1% – în anul 2019, 8,9% – în anul 2018).
De asemenea, s-a subliniat că, analizând evoluția salariilor ca urmare a implementării mecanismului de stabilire a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, constatăm că creșterea salariilor sunt, practic, egale cu creșterea PIB-ului (2,6/2,5). Cu toate acestea, garanțiile minime în domeniul salarizării sunt destul de reduse, fapt ce nu asigură dreptul la un nivel decent de trai (cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real acoperă doar circa 1,24 din minimul de existență) și nici nu stimulează ocuparea în RM, dar contribuie la migrația forței de muncă în străinătate. De exemplu, în 2021, în România, salariul minim garantat brut este de 2300 RON sau circa 10 mii de lei moldovenești, depășind de circa 3,4 ori cuantumul minim garantat din R. Moldova. Diferența dintre cuantumul salariului minim garantat din Rusia și Ucraina față de RM este mică.
În concluzie, raportorul a men-ționat că este necesar ca partenerii sociali să inițieze consultări pentru a realiza o creștere mai mare a cuantumului salariului minim garantat în sectorul real, care să fie implementată printr-o hotărâre de Guvern.
În același timp, se arată că Guvernul urmează să-și mențină rolul de garant pentru stabilirea mărimii salariului minim, inclusiv în sectorul real, fapt ce reiese din Convenția OIM nr. 131 privind fixarea salariilor minime, care stipulează că:
„Orice stat membru al OIM care ratifică prezenta Convenție se angajează să stabilească un sistem de salarii minime care să protejeze toate grupurile de salariați ale căror condiții de muncă sunt de asemenea natură, încât acestor salariați trebuie să li se asigure o protecție corespunzătoare”, precum și „Salariile minime vor avea putere de lege și nu vor putea fi scăzute”, dar și că, „Sub rezerva dispozițiilor paragrafului 1 de mai sus, libertatea de negociere colectivă va trebui să fie pe deplin respectată”.
