3 martie 2021
Chisinau
Social

Pandemia va provoca cea mai abruptă scădere a economiei

Loading
Social Pandemia va provoca cea mai abruptă scădere a economiei
Pandemia va provoca cea mai abruptă scădere a economiei
Vocea poporului

Societatea își revine cu greu de pe urma loviturilor date de noul coronavirus, care încă nu a fost în­vins și cu care mai avem de luptat mult până vom putea spune că am scăpat de această grea încercare. Repercusiunile se resimt pe multi­ple planuri: social, economic, cultu­ral, chiar psihologic, dacă vreți.

Însă, întrucât toate societățile moderne, prospere sau mai puțin prospere, se țin pe economie, rece­siunea acesteia se resimte cel mai dureros. Criza pandemică va pro­voca în anul curent cea mai abruptă scădere a economiei moldovenești din ultimii 20 de ani.

Mai mult decât atât, cele mai recente declarații ale autorităților arată o revizuire a așteptărilor po­trivit cărora economia se va con­tracta cu 6,5% pentru acest an, indicator apropiat de estimările anterioare făcute de Expert–Grup în Raportul de Stare a Țării 2020, de 7,5%.

Datele efective pentru primul se­mestru indică o scădere economică de 7,2%, cele mai afectate sectoare fiind cele care implică interacțiunea și mobilitatea populației, dar și cele din zona economiei informale (Ho­ReCa, activități ale gospodăriilor casnice, arta, activități de recree­re și de agrement, transport). În a doua parte a anului, în tabloul statistic al sectoarelor cu cele mai mari scăderi se va regăsi și agricul­tura, potrivit unei analize efectuate de Expert–Grup.

 

Am lansat o serie de propuneri care vizează sprijinirea și creșterea protecției sociale a populației, care a fost grav afectată

 

Pandemia a vulnerabilizat cea mai activă categorie de persoane din economie – salariații. Angajații sunt, de data aceasta, grupul lo­vit cel mai dur, iar reabilitarea și reconversia lor economică este esențială, deoarece cu cât mai mult vor sta fără ocupație, cu atât mai mult le va scădea relevanța profe­sională sau se vor regăsi în cele din urmă forțați să completeze rândul emigranților.

Aceste constatări ale experților sunt argumentate și de date oficiale. Ast­fel, datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că în trimestrul doi al anului 2020 populația ocupată a constituit 821,5 mii de persoane, fiind mai mică cu 8,8% față de trimestrul doi din 2019 (901,1 mii). Iar fiecare a zecea persoană în vârstă de peste 15 ani sau circa 217 mii de cetățeni au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, peste 92%, sunt persoane ocupate și 7% – persoane care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei. Impactul pandemi­ei asupra situației la locul de muncă s-a manifestat în principal prin: întreruperea/sistarea activității, prestarea muncii la do­miciliu, trecerea la programul de lucru parțial, micșorarea orelor de muncă efec­tiv lucrate etc.

O altă cercetare a BNS privind „Influența pandemiei Covid-19 asupra gospodăriei” în trimestrul doi din 2020 relevă că doar puțin peste jumătate dintre gospodării au avut venituri din activitatea de muncă, circa 1/4 au avut venituri din remitențe, iar peste 90% au primit sala­rii, pensii, prestații sociale. În același timp, 17% au menționat reducerea sau pierde­rea veniturilor din activitatea de muncă, 8,3% au declarat reducerea sau pierderea remitențelor de peste hotare și doar 3,6% au declarat reținerea salariilor, a pensiilor, prestațiilor sociale.

În aceste vremuri grele pentru salariați, rolul sindicatelor a fost de a le apăra drepturile în fața angajatorilor, și aceștia din urmă pomenindu-se în fața unei pro­bleme căreia nu știau cum să-i facă față.

„Am lansat o serie de propuneri care vi­zează sprijinirea și creșterea protecției so­ciale a populației, care a fost grav afectată de consecințele pandemiei”, a declarat Oleg Budza, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Propunerile respective s-au referit la creșterea scutirii personale, la scutirea pentru persoanele aflate la întreținere;

deducerea cheltuielilor legate de achiziționarea de medicamente, exame­ne medicale, intervenții chirurgicale care nu sunt acoperite de fondul de asigurări obligatorii de sănătate, inclusiv cheltuieli­le suportate de o persoană fizică în timpul tratamentului Covid-19 în regim ambula­toriu;

deducerea cheltuielilor pentru pregăti­rea profesională a unui angajat în vederea obținerii nivelului de educație prevăzut pentru funcția ocupată;

deducerea cheltuielilor aferente plăților către angajați pentru a acoperi cheltuieli­le efectuate de aceștia în timpul prestării telemuncii sau a muncii la distanță, în mo­dul prescris de Guvern;

revenirea la scutirea de contribuție la asigurarea socială de stat în baza tichete­lor de masă.

 

Sindicatele nu stau deoparte pe timp de pandemie

 

După cum a comunicat Oleg Budza, sindicatele s-au opus mai multor inițiative guvernamentale, în special, împotri­va creșterii cotei TVA în agricultură. În același timp, sindicatele s-au opus și altor inițiative guvernamentale, și anume: anu­larea scutirii soțului/soției; anularea redu­cerii impozitului pe proprietate imobiliară de 15%; creșterea cotei TVA la unele cate­gorii de produse.

Chiar și în condiții excepționale, pe tim­pul pandemiei de Covid-19, sindicatele au făcut tot ce le-a stat în puteri că să apere interesele membrilor săi, pentru a ieși cu cât mai puține suferințe din criza care a afectat societatea la scară mondială.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și