Societatea își revine cu greu de pe urma loviturilor date de noul coronavirus, care încă nu a fost învins și cu care mai avem de luptat mult până vom putea spune că am scăpat de această grea încercare. Repercusiunile se resimt pe multiple planuri: social, economic, cultural, chiar psihologic, dacă vreți.
Însă, întrucât toate societățile moderne, prospere sau mai puțin prospere, se țin pe economie, recesiunea acesteia se resimte cel mai dureros. Criza pandemică va provoca în anul curent cea mai abruptă scădere a economiei moldovenești din ultimii 20 de ani.
Mai mult decât atât, cele mai recente declarații ale autorităților arată o revizuire a așteptărilor potrivit cărora economia se va contracta cu 6,5% pentru acest an, indicator apropiat de estimările anterioare făcute de Expert–Grup în Raportul de Stare a Țării 2020, de 7,5%.
Datele efective pentru primul semestru indică o scădere economică de 7,2%, cele mai afectate sectoare fiind cele care implică interacțiunea și mobilitatea populației, dar și cele din zona economiei informale (HoReCa, activități ale gospodăriilor casnice, arta, activități de recreere și de agrement, transport). În a doua parte a anului, în tabloul statistic al sectoarelor cu cele mai mari scăderi se va regăsi și agricultura, potrivit unei analize efectuate de Expert–Grup.
Am lansat o serie de propuneri care vizează sprijinirea și creșterea protecției sociale a populației, care a fost grav afectată
Pandemia a vulnerabilizat cea mai activă categorie de persoane din economie – salariații. Angajații sunt, de data aceasta, grupul lovit cel mai dur, iar reabilitarea și reconversia lor economică este esențială, deoarece cu cât mai mult vor sta fără ocupație, cu atât mai mult le va scădea relevanța profesională sau se vor regăsi în cele din urmă forțați să completeze rândul emigranților.
Aceste constatări ale experților sunt argumentate și de date oficiale. Astfel, datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că în trimestrul doi al anului 2020 populația ocupată a constituit 821,5 mii de persoane, fiind mai mică cu 8,8% față de trimestrul doi din 2019 (901,1 mii). Iar fiecare a zecea persoană în vârstă de peste 15 ani sau circa 217 mii de cetățeni au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, peste 92%, sunt persoane ocupate și 7% – persoane care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei. Impactul pandemiei asupra situației la locul de muncă s-a manifestat în principal prin: întreruperea/sistarea activității, prestarea muncii la domiciliu, trecerea la programul de lucru parțial, micșorarea orelor de muncă efectiv lucrate etc.
O altă cercetare a BNS privind „Influența pandemiei Covid-19 asupra gospodăriei” în trimestrul doi din 2020 relevă că doar puțin peste jumătate dintre gospodării au avut venituri din activitatea de muncă, circa 1/4 au avut venituri din remitențe, iar peste 90% au primit salarii, pensii, prestații sociale. În același timp, 17% au menționat reducerea sau pierderea veniturilor din activitatea de muncă, 8,3% au declarat reducerea sau pierderea remitențelor de peste hotare și doar 3,6% au declarat reținerea salariilor, a pensiilor, prestațiilor sociale.
În aceste vremuri grele pentru salariați, rolul sindicatelor a fost de a le apăra drepturile în fața angajatorilor, și aceștia din urmă pomenindu-se în fața unei probleme căreia nu știau cum să-i facă față.
„Am lansat o serie de propuneri care vizează sprijinirea și creșterea protecției sociale a populației, care a fost grav afectată de consecințele pandemiei”, a declarat Oleg Budza, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.
Propunerile respective s-au referit la creșterea scutirii personale, la scutirea pentru persoanele aflate la întreținere;
deducerea cheltuielilor legate de achiziționarea de medicamente, examene medicale, intervenții chirurgicale care nu sunt acoperite de fondul de asigurări obligatorii de sănătate, inclusiv cheltuielile suportate de o persoană fizică în timpul tratamentului Covid-19 în regim ambulatoriu;
deducerea cheltuielilor pentru pregătirea profesională a unui angajat în vederea obținerii nivelului de educație prevăzut pentru funcția ocupată;
deducerea cheltuielilor aferente plăților către angajați pentru a acoperi cheltuielile efectuate de aceștia în timpul prestării telemuncii sau a muncii la distanță, în modul prescris de Guvern;
revenirea la scutirea de contribuție la asigurarea socială de stat în baza tichetelor de masă.
Sindicatele nu stau deoparte pe timp de pandemie
După cum a comunicat Oleg Budza, sindicatele s-au opus mai multor inițiative guvernamentale, în special, împotriva creșterii cotei TVA în agricultură. În același timp, sindicatele s-au opus și altor inițiative guvernamentale, și anume: anularea scutirii soțului/soției; anularea reducerii impozitului pe proprietate imobiliară de 15%; creșterea cotei TVA la unele categorii de produse.
Chiar și în condiții excepționale, pe timpul pandemiei de Covid-19, sindicatele au făcut tot ce le-a stat în puteri că să apere interesele membrilor săi, pentru a ieși cu cât mai puține suferințe din criza care a afectat societatea la scară mondială.
