Opt invalizi, în aşteptarea compensaţiilor pentru incapacitate de muncă

 

 

Opt foşti angajaţi ai SA „Tâmplarul” din capitală, care şi-au pierdut par­ţial capacitatea de muncă, nu-şi mai primesc, de luni bune, compensa­ţiile ce li se cuvin în corespundere cu legea, din cauza că întreprinderea la care au lucrat a intrat în insolvabilitate.

 

Conform legii, aceste plăţi pot fi prelu­ate de Casa Naţională de Asigurări Socia­le, dar numai după lichidarea şi radierea unităţii respective din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor. Până atunci însă obligaţiile respective revin în totalitate angajatorului.

Mihail Bogdan, locuitor al satului Măgdăcești din raionul Criuleni, este unul dintre cei opt foşti salariaţi. El povesteşte că în 1983 lucra în calitate de macaragiu la unitatea sus-menţionată. Din cauza că, la căderea iernii, nu putea să-şi exercite activitatea conform specializării, el a scris cerere pentru a fi transferat în funcţia de lăcătuş.

A lucrat două luni în noua sa poziţie, iar în timp ce executa unele lucrări de re­paraţie la un aparat cu o greutate mare din cadrul întreprinderii, acesta s-a răs­turnat, deoarece nu era fixat bine, şi i-a căzut peste mâna stângă.

 

Accidentde muncă

 

În consecinţă, i-au fost retezate patru degete şi, în pofida eforturilor depuse de medici pentru a le fixa la loc, acestea nu s-au mai prins înapoi şi au trebuit am­putate din nou, cu excepţia arătătorului. Acesta din urmă, deşi nu are poziţia şi rezistenţa iniţială, îi mai serveşte parţial la efectuarea anumitor activităţi de o difi­cultate redusă.

În aceste condiţii, o comisie medicală i-a atribuit lui Mihail Bogdan invalidita­te de gradul trei. În mod corespunzător, i-a fost calculată o pensie de invaliditate, care este achitată de stat, şi o compensa­ţie pentru incapacitate de muncă, plătită de angajator.

În acelaşi timp, întreprinderea i-a asigurat un loc de muncă pe potriva in­firmităţii sale. Astfel, în următorii ani a executat diferite genuri de activitate în depozitul, iar ulterior în laboratorul pentru uscarea lemnului de la unitate. În 1992, a fost transferat în serviciul de pază al SA „Tâmplarul”.

 

Insolvabilitate vs. consecinţe

 

Din 2011, întreprinderea a început să se confrunte cu probleme financiare şi de atunci compensaţia i-a fost achitată cu unele reţineri. Plăţile respective erau efectuate în funcţie de cum reuşea admi­nistraţia să mai vândă din patromoniul întreprinderii falimentare. Din aprilie 2014, nu a mai ridicat nici o plată com­pensatorie. Tot din 2011, Mihail Bogdan a acţionat, împreună cu alţi foşti colegi de serviciu, în judecată fostul său anga­jator pentru a fi desfăşurate procedurile legale şi a fi întocmită documentaţia ne­cesară pentru achitarea compensaţiilor sus-menţionate de către Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Bărbatul speră că toate formalităţile le­gate de lichidarea SA „Tâmplarul” se vor încheia cât mai curând, pentru a-şi putea primi compensaţiile de la CNAS.

 

Pensie de sărăcie

 

Mihail Bogdan spune că pensia sa lu­nară de invaliditate constituie puţin peste 600 de lei şi nu-i ajunge nici pentru nece­sităţile cele mai stringente. Până în aprilie 2014, el ridica pe lângă aceasta alţi aproxi­mativ 1200 de lei sub formă de compensa­ţie pentru incapacitate de muncă şi îi era un pic mai uşor să facă faţă cheltuielilor.

El socoate că suma datoriilor pe care ar urma să le obţină de la fostul său an­gajator şi care s-au acumulat din aprilie şi până în prezent, constituie în jur de 18 mii de lei.

Mihail Bogdan mai susţine că fostul său conducător şi-ar fi asumat angajamentul de a achita aceste plăţi, pe parcursul ur­mătorilor trei ani, din pensia sa de vârstă şi din cea a soţiei sale. Bărbatul este însă sceptic în această privinţă, de vreme ce banii în cauză vor trebui distribuiţi la încă şapte persoane, iar pensiile din ţara noas­tră sunt destul de mici.

 

Reprezentare sindicală

 

Mihail Bogdan spune că, până în 1992, când unitatea respectivă se afla în pro­prietatea statului, în cadrul ei a activat o organizaţie sindicală primară. După ce a fost privatizată întreprinderea, noii pro­prietari le-ar fi interzis angajaţilor să se asocieze în sindicat.

Bărbatul îşi mai aminteşte că atunci când s-a produs accidentul care l-a lăsat invalid, în 1983, reprezentanţii adminis­traţiei de la întreprindere i-au cerut să semneze anumite acte întocmite de aceş­tia, prin care vina i-ar fi revenit în totali­tate. El nu a acceptat în acel moment să semneze vreun document şi a mers să se consulte, mai întâi, cu reprezentanţii sin­dicatului de ramură de nivel naţional.

Specialiştii de la sindicate i-au ofe­rit informaţiile necesare şi i-au protejat drepturile şi interesele, iar conducerea în­treprinderii a fost nevoită să schimbe do­cumentele legate de accident. Acest lucru i-a permis să obțină pensie de invaliditate de la stat şi o compensaţie de incapacitate de muncă din banii angajatorului, precum şi să fie asigurat cu un loc de muncă la ace­eaşi unitate.

 

Funcţiile, lichidate

 

Mihail Bogdan regretă că nu a consul­tat specialiştii de la sindicate şi în 2011, când întreprinderea a intrat în insolvabi­litate. Atunci, conducerea unităţii a decis să lichideze serviciul de pază în care lucra el şi să transfere cei trei angajaţi ai subdi­viziunii respective la o firmă, care, potrivit spuselor sale, ar aparţine ginerelui admi­nistratorului SA „Tâmplarul”.

La noua unitate, salariaţii în cauză au mai lucrat aproximativ un an, după care funcţiile lor au fost reduse din nou, pe mo­tiv de înlocuire a serviciului pază cu unul de supraveghere pe bază de camere video, iar ei au rămas şomeri.

Lui Mihail Bogdan, care a lucrat la SA „Tâmplarul” 30 de ani, îi pare rău acum că, înainte de a semna actele de transfer la altă unitate, nu s-a consultat cu sindica­tele. Astfel, nu a ştiut că şi noul angajator ar putea face uz de procedura lichidării funcţiilor, doar că nu va mai fi obligat de lege să ţină cont de vechimea în muncă a angajaţilor concediaţi şi, corespunzător, compensaţiile acordate salariaţilor vor fi considerabil mai mici.

 

Decizia judecății

 

Radu Furtună, lichidator al SA „Tâm­plarul”, a precizat pentru „Vocea poporu­lui” că în procesul de insolvabilitate desfă­şurat până acum au fost valorificate toate bunurile unităţii. Totodată, luni, instanța de judecată a luat decizia de lichidare a SA „Tâmplarul” pentru a fi radiată din Regis­trul întreprinderilor.

În zilele următoare, lichidatorul SA „Tâmplarul” va putea să ridice decizia respectivă de la judecată pentru a o pre­zenta, mai întâi, spre a fi publicată în Mo­nitorul Oficial al Republicii Moldova, iar ulterior şi la Camera Înregistrării de Stat, spre executare.

„Le-am spus oamenilor că o să mai du­reze vreo săptămână – maximum două până la finalizarea tuturor procedurilor necesare”, a accentuat Radu Furtună.

Abia după aceasta, cele opt persoane vor putea să depună cereri la oficiile teri­toriale ale CNAS pentru a-şi putea primi deja de la stat compensaţiile.

Radu Furtună a mai menţionat că fostul administrator al SA „Tâmplarul”, precum şi soţia sa, care, de asemenea, a deţinut funcţia respectivă, au fost trași la răspundere personală pentru că au dus în­treprinderea la faliment. Astfel, ei au fost obligaţi de instanţă să achite din buzu­narul propriu 150 de mii şi, respectiv, 50 de mii de lei. În funcţie de procedura de executare a acestei decizii care va fi luată, cei doi ar putea să achite suma de 200 de mii de lei din pensie, bunurile înregistrate pe numele lor sau alte plăţile oficiale, dacă vor exista.