2 iulie 2022
Chisinau
Economie

Ocuparea informală ajunge la peste 66 la sută în unele sectoare ale economiei

Loading
Economie Ocuparea informală ajunge la peste 66 la sută în unele sectoare ale economiei
Ocuparea informală ajunge la peste 66 la sută în unele sectoare ale economiei

 

 

munca-informala

Foto: agora.md

Economia neobservată în Republica Moldova, sau subterană, neagră, informală, cum o mai definesc unii, care reprezintă totalitatea unităţilor economice antrenate în producerea bunurilor şi prestarea serviciilor, ce nu sunt înregistrate ori au un număr de salariaţi mai mic decât censul stabilit, face cam 28 la sută din produsul intern brut al ţării. Ultimele cifre privind dimensiunea economiei subterane în ţara noastră au fost dezvăluite recent, în cadrul evenimentului de lansare a studiului realizat de Centrul analitic „Expert–Grup” privind discrepanţa fiscală, la care au participat şi reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

 

În Republica Moldova, economia subterană face cât trei ani de împrumuturi externe

 

Pornind de la premisa că PIB-ul ţării de anul trecut a fost estimat la peste 100 de miliarde de lei, rezultă că în Republica Moldova valori de aproape 30 de miliarde de lei nu sunt contabili­zate. Această sumă astronomică reprezintă valoarea împrumutu­rilor externe ale ţării noastre pe trei ani.

Potrivit analiştilor „Expert–Grup”, principala contribuţie la extinderea economiei neobser­vate îi revine sectorului ascuns, adică totalitatea activităţilor de producere, legale, care sunt sub­estimate intenţionat sau ascun­se de către agenţii economici, neînregistrate de către organele publice de resort. Altfel spus, evaziunea fiscală, adică neplata taxelor, a contribuţiilor la fondu­rile de asigurări sociale de stat, de asigurări obligatorii medica­le, care se ridică la cota de 11-12 la sută din PIB sau, în expresie bănească, circa 10 miliarde de lei anual. Economia neobservată se dezvoltă şi ca urmare a lărgirii producţiei gospodăriilor casnice pentru autoconsum, care nu de­mult a depăşit ponderea secto­rului informal.

Extinderea economiei subte­rane comportă consecinţe dă­unătoare pentru ţară, întrucât favorizează discrepanţa fiscală, care reprezintă diferenţa din­tre veniturile fiscale colectate în mod real şi cele potenţiale. Bunăoară, anul trecut, fenomenul dis­crepanţei fiscale a fost estimat la 9% din PIB, ceea ce ar însem­na că în buget s-au acumulat cu 10 miliarde de lei mai puţin, mai bine de 40% din veniturile buge­tului de stat pentru anul 2013.

 

g_economie

De ce angajaţii şi patronii se înţeleg în privinţa „muncii la negru” şi a salariilor „în plic”?

 

În viziunea experţilor, princi­palii factori care favorizează eco­nomia subterană în ţara noastră sunt povara fiscală şi moralitatea fiscală. Astfel, povara fiscală con­stituie mai bine de 30 la sută din venituri, cu mult mai apăsătoare decât în alte ţări din regiune, din Europa şi Asia. De asemenea, moralitatea fiscală, care reflectă motivaţia locuitorilor ţării de a plăti impozitele, este mai scăzu­tă în Moldova faţă de alte state din Europa de Est.

Adrian Lupuşor, director exe­cutiv al Centrului analitic „Ex­pert–Grup”, spune că ocuparea informală reprezintă o trăsătură caracteristică a economiei mol­doveneşti. Unele sondaje arată că aproape 55 la sută dintre an­gajaţii chestionaţi declară că la întreprinderile în care lucrează se munceşte fără contracte indi­viduale de muncă, fără carnete de muncă sau salariile se plă­tesc „în plic”. Cel mai afectat de acest flagel este sectorul agricol, unde ocuparea informală se ridi­că la peste 66 la sută. Dacă e să vorbim de efectele dăunătoare ale ocupării informale, conform „Expert-Grup”, pagubele valo­rează cât 8% din PIB sau aproa­pe 10 miliarde de lei.

În opinia lui Adrian Lupuşor, angajaţii acceptă să presteze „munca la negru” sau salariile „în plic” pentru că au o percepţie negativă faţă de sistemul de pro­tecţie socială din ţară, îndeosebi faţă de sistemul de pensii, o în­credere scăzută în instituţiile pu­blice, reclamă nivelul scăzut de transparenţă în ceea ce priveşte folosirea banilor publici. În timp ce patronii recurg la „muncă la negru”, plătesc salariile „în plic” deoarece costul forţei de muncă în ţara noastră este foarte înalt. După cum am spus anterior, po­vara fiscală este una dintre cele mai apăsătoare nu doar la nive­lul statelor din regiune, dar şi din Europa, Asia.

 

Nu se doreşte diminuarea economiei subterane

 

Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sin­dicatelor din Moldova, a încer­cat să le explice celor prezenţi la prezentarea studiului realizat de Centrul analitic „Expert-Grup” privind discrepanţa fiscală că, atâta vreme cât nu există o de­finiţie clară, categorică a feno­menului economiei neobservate, nu se poate combate acest flagel. Sau, ce e mai rău, a mai precizat dumnealui, cei de la guvernare nici nu-şi propun să diminueze dimensiunile economiei subte­rane.

Vicepreşedintele CNSM a re­levat că, la nivelul Comisiei na­ţionale de consultări şi negocieri colective, s-a elaborat un plan de acţiuni privind diminuarea „muncii la negru”, însă, cu pă­rere de rău, nu s-au întreprins măsuri concrete în acest sens. De aceea, a mai adăugat Petru Chiriac, nici nu este de-a mirării că mulţi salariaţi nu au încredere în structurile statului.

Or, omul simplu doreşte să ducă un trai decent, să aibă o leafă care să-i permită să-şi în­treţină familia, să-şi educe co­piii, a explicat vicepreşedintele CNSM. Însă, din păcate, salariul minim pe ţară nu-i poate asigu­ra realizarea acestor elementare doleanţe. Aceasta, pentru că 40 la sută din populaţia ţării anga­jate în câmpul muncii au venituri salariale mai mici decât minimul de existenţă. Tocmai condiţiile proaste de remunerare a muncii, a specificat Petru Chiriac, îi de­termină pe angajaţi să munceas­că „la negru”, să primească sala­rii „în plic”, din care cauză suferă bugetul ţării. Mai grav, salariatul îşi face lui însuși rău, lipsindu-se de indemnizaţie în caz de boală, de accident de muncă.

De asemenea, Petru Chiriac şi-a exprimat regretul că nu se vede efectul structurilor de stat menite să combată economia subterană, discrepanţele fiscale, „munca la negru”. Drept dova­dă, dumnealui a invocat faptul că până în prezent nu a fost pe­depsit nici un patron, nici un manager de întreprindere pen­tru încălcarea legislaţiei în acest domeniu. Dimpotrivă, se adoptă nişte decizii care încurajează agenţii economici să practice ac­tivitatea informală.

Astfel, Ministerul Economiei a operat o modificare la Legea nr.131 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprin­zător, potrivit căreia organele de control, inclusiv Inspectora­tul de Stat al Muncii, Inspecto­ratul Muncii al sindicatelor din Moldova, au fost lipsite de drep­tul la inspecţii inopinate. Acestea trebuie să informeze patronul cu cinci zile înainte de a pur-cede la realizarea acţiunii de control. Mai că nu se cere apro­barea din partea agenţilor eco­nomici pentru efectuarea in­specţiei.

 

Sindicatele nu pretind să substituie procurorii sau judecători

 

Sindicatele nu-şi propun să-i poarte pe patroni prin cabinete­le procurorilor, prin instanţele de judecată, ci doar să-i atenţi­oneze că sunt obligaţi să încheie contracte individuale de muncă cu angajaţii. Astfel încât fiecare salariat să aibă un permis nomi­nal pe teritoriul întreprinderii în care activează, pentru ca persoa­nele cu funcţii de control să se convingă că respectivul este cu adevărat angajatul acestei fir­me. Din păcate, doar 20 la sută dintre agenţii economici din ţară au respectat prevederile legisla­ţiei în acest sens, a relevat Petru Chiriac.

Vicepreşedintele Confedera­ţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova a considerat ca date­le şi propunerile ce se conţin în studiul Centrului analitic „Ex­pert-Grup” sunt preţioase şi că acestea trebuie aduse la cunoş­tinţa membrilor Guvernului, ai Parlamentului ţării, pentru a se lua măsuri nu în 10 ani, ci chiar acum, imediat.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor